Piata rezidentiala a inceput anul 2024 in forta, cu un prim trimestru incheiat cu o crestere de 18% a numarului tranzactiilor cu apartamente in Bucuresti, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, potrivit datelor Colliers. In restul tarii, cererea pe piata rezidentiala a marcat cresteri si mai mari, de 19%. Intentia de cumparare se mentine in continuare ridicata, observa consultantii Colliers, explicand ca detensionarea pietelor financiare va stimula cererea de locuinte. In orasele sau zonele cu mai putine locuinte aflate in constructie in urmatoarea perioada, acest lucru va exercita presiune asupra preturilor. Totusi, cel putin in prima parte a acestui an, consultantii Colliers anticipeaza un echilibru intre cerere si oferta pe piata rezidentiala."Desi luna martie nu a continuat trendul anilor record pentru vanzari inregistrat in 2021-2022, piata nu sustine inca o accelerare semnificativa a numarului de tranzactii, mai ales ca si costurile de finantare raman ridicate. In contextul in care inflatia scade mai lent decat era prevazut in prognozele oficiale, anticipam ca o scadere mai semnificativa a ratei dobanzilor, fata de nivelul putin sub 6% inregistrat in prezent, va fi observata cel mai probabil la inceputul anului viitor. Daca nu vor aparea noi socuri majore care sa afecteze cererea de apartamente in urmatoarea perioada, ne asteptam ca fluctuatiile mari de la o luna la alta, specifice anilor de dupa pandemie, sa fie inlocuite treptat de variatii mai moderate si mai previzibile“, puncteaza Gabriel Blanita, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers Romania.
Cu toate ca se prognozeaza o scadere a numarului de locuinte livrate atat in acest an, cat si anul viitor, in Bucuresti, unde nivelul vanzarilor din primele trei luni a fost cu aproximativ 18% mai mare decat in perioada similara din 2023, avansul cererii va exercita presiune asupra preturilor pe termen mediu. Dintre orasele mari, cele mai importante cresteri de vanzari s-au inregistrat in Timisoara (24%). Totusi, principalul factor care a influentat aceasta evolutie este efectul de baza, in contextul in care in anul precedent, vanzarile din primele doua luni au fost extrem de scazute, pe fondul cresterii costurilor de finantare.
In Cluj-Napoca, luna martie nu a replicat ritmul vanzarilor de la inceputul anului, insa pe intreg trimestrul, evolutia a fost similara cu cea din Capitala, inregistrand o crestere de 18%. In contextul in care Clujul se afla in fruntea clasamentului cu cea mai scumpa piata rezidentiala din tara, consultantii Colliers sunt de parere ca recordurile de vanzari din ultimii ani vor fi mai dificil de atins pentru o buna perioada de timp, in absenta unei accelerari a ritmului de dezvoltare pentru noi locuinte.
In Iasi, numarul tranzactiilor din primul trimestru a depasit cu mult valorile inregistrate in trecut, datorita finalizarii mai multor ansambluri de mari dimensiuni in prima parte a acestui an. Chiar si fara impactul acestor livrari, ritmul vanzarilor in Iasi este in crestere fata de ultimii ani, indicand o accelerare a ritmului de dezvoltare a orasului.
"Daca analizam strict numarul de tranzactii si comparam inceputul lui 2024 cu anii record, observam o scadere de 15%, in timp ce, in raport cu perioada 2017-2019, constatam un plus de 20%. Unul dintre motivele pentru care nu facem prea des comparatii cu anii dinaintea pandemiei este ca s-au produs multe schimbari de atunci. De exemplu, in ultimii 6 ani s-au construit peste 400.000 de locuinte in Romania, iar un stoc de locuinte in crestere s-ar traduce si printr-o crestere a numarului de tranzactii. In plus, salariul mediu net la nivel national s-a dublat in ultimii 6 ani, iar PIB-ul in aceeasi perioada a crescut cu aproape 70%. Preturile apartamentelor nu au ramas neschimbate, ci au crescut considerabil in orasele mari, in special in cazul constructiilor noi. Adoptarea standardelor nZEB creste si mai mult costul constructiilor noi, iar toate aceste aspecte fac din ce in ce mai dificila compararea intre diferite perioade. Avem o piata rezidentiala din ce in ce mai complexa si este important sa ne uitam atat la indicatorii backward-looking, cum ar fi numarul de tranzactii, preturile, raportul de accesibilitate, stocul, livrarile, etc., cat si la indicatorii forward-looking, cum ar fi autorizatiile emise, cererile de credite, intentia de cumparare”, conchide Gabriel Blanita.
