Florin Jianu, CNIPMMR: Lipsa fortei de munca devine tot mai acuta din anul 2021

Rata somajului in randul tinerilor Neet (Not in Education, Employment or Training) a crescut de la 17%, inainte de pandemie, la 23% in prezent, iar asta trebuie sa ne preocupe si sa oprim acest exod care vine, din nou, pe tapetul fortei de munca, a avertizat, marti, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Florin Jianu, la Forumul National de Redresare. "Tot anul 2020 si o parte din anul 2021, criza sanitara a preluat cumva agenda publica. Incet, incet, am realizat si faptul ca si economia e la fel de importanta. Cred ca trebuie sa ne raportam intotdeauna la realitate si m-as uita la zona de resurse umane. Sapte din zece tineri s-au inscris in acest an la Bacalaureat. Deci, trei din zece nu s-au inscris... Un lucru extrem de grav pentru viitorul nostru ca societate, incluzand aici economia, felul in care va arata Romania, forta ei de munca. Rata somajului in randul tinerilor Neet a crescut, la 23%, unde inainte de criza eram sub 17%. Daca e sa ne raportam cu ce se intampla la nivelul altor tari, cum ar fi Spania sau Grecia, unde 50% e rata de somaj in randul acestor tineri, lucrurile acestea trebuie sa ne preocupe. Trebuie sa oprim acest exod care vine, din nou, pe tapetul fortei de munca. Noi, de 27 de ani, la Consiliul National al IMM-urilor realizam si Carta Alba a IMM-urilor si am vazut cum s-a schimbat problematica intreprinderilor mici si mijlocii. Daca acum doi ani discutam de principala problema, lipsa fortei de munca, anul trecut era o problema de supravietuire a IMM-urilor, iar acum revenim la acea problematica a lipsei de fortei de munca. Primul sector afectat este cel al turismului care, din nou, incepe sa se planga de aceasta problema... Deci, trebuie sa oprim aceasta hemoragie si sa o schimbam", a sustinut Jianu. Seful CNIPMMR a afirmat, totodata, ca Romania va avea un deficit pe piata fortei de munca daca nu se va incepe punerea in practica a investitiilor derulate cu instrumentele financiare existente prin Programul National de Redresare si Rezilienta (PNRR). "Solutiile sunt specifice pentru fiecare zona. Asa cum am spus in repetate randuri in spatiul public, ai nevoie din nou de sange proaspat in economie. Este primul motiv pentru care trebuie sa ai un program national de start-up-uri, adaugand aici si o zona de digitalizare. Felul in care construiesti aceste programe este definitoriu pentru societate. Nu am inteles de ce s-a renuntat la Masura 3 de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii, pentru ca era o masura foarte buna, care atingea un alt tip de nevoie, nu aceea de capital de lucru, ci de investitii, de recastigarea competitivitatii, de inovare. Unele state membre sunt la a patra runda de sustinere a mediului de afaceri pentru revenirea din aceasta criza COVID. Programele de rezilienta incep sa fie puse in practica. In opinia mea se va crea o concurenta neloiala in sensul in care, daca noi nu incepem rapid sa punem in practica aceste instrumente si aceste investitii extrem de necesare, vom vedea ca va exista deficit in primul rand pe piata fortei de munca. Foarte multi romani vor merge sa lucreze la firme de constructii, HoReCa. Spre exemplu, Italia investeste 13 miliarde de euro in ceea ce a numit 'Turism 4.0'. Cum sa compari turismul romanesc si revenirea acestuia cu o infuzie de capital de 13 miliarde de euro pentru un turism 4.0 ?", a subliniat Florin Jianu. Romania Durabila si EM360 Group au organizat, marti, Forumul National de Redresare, eveniment online care isi propune sa aduca in dezbatere oportunitatea pe care Romania o are prin Mecanismul de redresare si rezilienta. Mecanismul de redresare si rezilienta (MRR) ca pilon principal al instrumentului financiar #NextGenerationEU prin care Uniunea Europeana ofera sprijin statelor membre, are alocat un buget total de 672,5 miliarde de euro, din care 29,9 miliarde de euro ar reveni Romaniei, pentru finantarea planurilor nationale de redresare si rezilienta (PNRR) pe care le elaboreaza statele membre ale Uniunii Europene (UE). PNRR trebuie sa intervina cu reforme si investitii in domenii, precum: transport, mediu, schimbarile climatice, energia, eficienta energetica, tranzitie verde, turism, agricultura, educatie, sanatate, mediu de afaceri, cercetare, inovare, digitalizare.