Blocul National Sindical (BNS) a propus, in cadrul unei intalniri cu reprezentantii Comisiei Europene (CE), prelungirea PNRR si corelarea lui cu perioada de programare 2021-2027, precum si extinderea perioadei de implementare a proiectelor, in conditiile in care nu exista posibilitatea fazarii acestora. Reprezentantii BNS au luat parte, pe 13 februarie 2025, la o reuniune solicitata de reprezentantii Comisiei Europene, avand ca tema principala de discutie implementarea PNRR. La intalnire au mai participat si alti reprezentanti ai confederatiilor sindicale si organizatiilor patronale reprezentative din Romania.In cadrul reuniunii, reprezentantii organizatiei au propus o serie de solutii pentru deblocarea situatiei critice in care se afla PNRR in Romania, cu intarzieri semnificative in implementare. Astfel, sindicalistii au solicitat prelungirea PNRR si corelarea lui cu perioada de programare 2021-2027 inclusiv prin atasarea regulii N+2, extinderea perioadei de implementare a proiectelor aflate in implementare, in conditiile in care nu exista posibilitatea fazarii proiectelor, precum si abordarea unui mecanism de transfer de cheltuieli dinspre PNRR catre Cadrul Financiar Multianual pe fondul existentei unui risc de dezangajare considerabil.
BNS mai solicita cresterea transparentei si predictibilitatii procesului de implementare aferent PNRR, aplicarea regulilor asumate cu privire la comitetul de monitorizare si consolidarea acestuia si imbunatatirea mecanismelor de audit si control.
De asemenea, in cadrul intalnirii, BNS a pus la dispozitie o analiza detaliata privind stadiul implementarii PNRR, subliniind o serie de probleme critice cu care se confrunta acest program. Organizatia considera ca PNRR a fost abordat inca din stadiul de proiect in mod eronat.
"De la bun inceput a fost conceput cu erori majore (ex. timing-ul asumat pentru anumite reforme, au fost asumate reforme generatoare de cheltuieli suplimentare cum ar fi noua lege a pensiilor publice, reforma salarizarii in sectorul public inaintea reformei fiscale). De asemenea, alocarile de resurse financiare pentru investitii au fost unele discretionare (centrate pe anumite judete in care interesul politic al liderilor momentului era maxim, adancind decalajele de dezvoltare economica si sociala la nivel teritorial si indepartandu-ne de obiectivele si principiile conceptului european de coeziune)", au transmis reprezentantii BNS.
Multe reforme risca sa nu fie finalizate pana in 2026
Conform BNS, intregul proces de elaborare a PNRR si de negociere a fost unul "strict secret pentru partenerii sociali reprezentativi si pentru opozitia politica de la acea vreme".
"Implementarea PNRR ramane intarziata, iar multe reforme si investitii risca sa nu fie finalizate pana in 2026, fiind cazul multor state membre. La nivelul UE, doar 47% din fondurile disponibile au fost decontate pana la finalul anului 2024. Problemele transversale cu care se confrunta Mecanismul de Redresare si Rezilienta sunt relevante si pentru Romania, insa nu pot fi imputate in mod exclusiv tarii noastre, respectiv birocratia excesiva, capacitatea administrativa redusa, lipsa unei coordonari eficiente si a unor mecanisme clare de evaluare respectiv o serie de probleme legate de eficienta investitiilor realizate in special in zona tranzitiei verzi si conformitatii climatice", precizeaza BNS.
Sindicalistii apreciaza situatia PNRR in Romania ca fiind una critica, afirmatie bazata pe urmatoarele elemente:
• Intarzieri semnificative in implementare pe fondul unor ghiduri ale solicitantului stufoase, care implica multa birocratie. Intarzierile au un caracter transversal fiind specifice atat lansarii de ghiduri ale solicitantului cat si evaluarilor sau contractarilor. Exista call-uri care au finalizat etapa de evaluare iar contractele nu sunt semnate desi au trecut 7 luni de la data finalizarii evaluarii (ex. call-ul dedicat IMM-urilor). De asemenea, exista intarzieri de peste un an in lansarile de proiecte in conditiile in care mai avem 2 ani pana la finalizarea PNRR. Intarzierile fiind relevate inclusiv de lipsa de corelare intre planificarea cererilor de plata si procesul de implementare, Romania fiind astazi abia la cererea 3 de plata, aceasta fiind suspendata;
• Fragmentarea finantarii reprezinta un proces care genereaza o influenta negativa asupra efectului multiplicator si impactului PNRR, fiind cazul finantarilor care vizeaza mediul privat. PNRR este mai degraba o piata pentru furnizorii de servicii de consultanta si nu o solutie pentru beneficiari, afirmatia bazandu-se pe un proces de depunere de proiecte extrem de greoi si conditionat de reguli artificiale care ingreuneaza procesul de absorbtie;
• Intarzieri semnificative in ceea ce priveste platile si sistemul de decontare iar lipsa transparentei in raportarea beneficiarilor si in utilizarea fondurilor afecteaza increderea in mecanism;
• Lipsa unor clauze minime cu caracter social la nivelul ghidurilor solicitantului in ciuda faptului ca investitiile publice si implicit banul public nu trebuie sa creasca sau sa contribuie la consolidarea inegalitatilor. Romania viciaza astfel capabilitatile investitiilor publice afectand negativ inclusiv obiectivele asumate la nivelul PNRR;
• Reformele realizate la nivelul PNRR si recunoscute de Comisia Europeana manifesta o sinergie discutabila cu valorile europene exemplificand aici reforma sistemului de pensii sau cea care vizeaza salariul minim;
• Exista o lipsa de comunicare majora generala din partea autoritatilor. Exemplificam aici faptul ca nu exista raportari publice regulate, dezbateri transparente privind stadiul implementarii, jaloane nerealizate, blocaje, solutii si riscuri sau faptul ca reuniunile de comitet de monitorizare PNRR nu a mai fost realizate de peste un an. Un alt exemplu este Banca de Investitii si Dezvoltare care nu este inca operationala insa exemplele pot continua;
• Proces de implementare aferent PNRR impredictibil in conditiile in care statul ia decizii si masuri fara consultare referindu-ne aici la renuntarea la imprumuturi sau la anumite jaloane ori acest lucru contravine inclusiv responsabilitatilor comitetului de monitorizare.
BNS atrage atentia asupra nevoii urgente de remediere a acestor deficiente si solicita un dialog social autentic, care sa permita ajustarea directiilor strategice ale PNRR si o implementare mai eficienta a reformelor asumate.
"BNS va continua sa monitorizeze si sa semnaleze problemele existente, avand ca obiectiv principal protejarea intereselor lucratorilor si asigurarea unei dezvoltari economice echitabile in Romania", au adaugat rprezentantii BNS.
