Tudor Constantinescu (46 de ani)Functia: consilier principal in cadrul Directoratului General pentru Energie al Comisiei Europene;
Experienta profesionala: 11 ani de activitate ca functionar international la Secretariatul Chartei Energiei din Bruxelles.
La nivelul oficialitatilor Uniunii Europene se manifesta, de mai multi ani, o preocupare reala pentru gestionarea corecta a provocarilor energetice aferente epocii contemporane. In anul 2010, a fost adoptata cea mai recenta varianta a directivei de eficienta energetica a imobilelor (EPBD), sub codificarea 31/2010/EC, care stipuleaza - in mod explicit - atingerea unor performante deosebite pentru obiectivele noi (descrise in cadrul conceptului de "constructie aproape zero energetica - nZEB), pana in anul 2020. Modul in care aceste prevederi sunt preluate de legislatia din Romania constituie o chestiune de stricta actualitate.
- Care este stadiul implementarii masurilor vizate de directiva 31/2010/EC la nivelul Romaniei?
- Tara noastra a trebuit ca, pana la 9 iulie a.c., sa-si adapteze legislatia la prevederile noii directive. Reperele perioadei urmatoare sunt constituite de: asigurarea faptului ca, incepand 2014, cate 3% din imobilele utilizate de autoritatile publice centrale sa fie renovate anual, tinandu-se cont de exigentele energetice minimale; stabilirea, din aprilie 2014, a unei strategii pe termen lung pentru reabilitarea constructiilor comerciale si rezidentiale (cu accent pe identificarea unor metode eficiente de renovare, dezvoltarea de politici si planuri de masuri potrivite, estimarea economiilor energetice etc.)
- Exista posibilitatea ca Romania sa beneficieze de suport tehnic si financiar?
- Desigur. Trebuie definita o strategie nationala coerenta in domeniul cladirilor noi si existente, care sa includa analiza problematicii curente si posibilitatile de exploatare a oportunitatilor. Este vitala transpunerea obiectivelor comunitare in legislatia nationala, stabilindu-se cu exactitate cate cladiri urmeaza sa fie reabilitate, in ce ritm, cum sa fie asigurata tranzitia catre nZEB etc. In acest sens, suportul CE se manifesta deja in domeniul cercetarii, asistentei tehnice, finantarii din fonduri structurale etc.
- Cum considerati ca este organizata piata certificatelor energetice in Romania?
- Aceste certificate au fost definite in cadrul EPBD 2002, iar din 2006 a inceput introducerea graduala a acestora la nivelul statelor membre ale UE. In anumite regiuni, s-a dovedit ca certificarea energetica are un impact asupra valorii activelor imobiliare, stimuland astfel actiuni pentru imbunatatirea eficientei energetice in cladiri. Actiuni similare au inceput sa aiba loc si in Romania, desi la o scara mai mica. In viitor este necesara accelerarea procesului respectiv, intrucat astfel pot fi identificate mai usor masurile necesare pentru cresterea eficientei energetice, contribuind la definirea oportunitatilor pentru industria nationala a constructiilor.
- Este fezabila sustinerea din fonduri structurale a programelor actuale de reabilitare termica?
- Mai ales cladirile publice, obiectivele aflate in proprietatea statului ar putea beneficia de astfel de masuri. In ceea ce priveste imobilele rezidentiale, din 2010 exista posibilitatea de realocare a maxim 4% din fondurile de dezvoltare regionala (ERDF) in vederea actiunilor de crestere a eficientei energetice, iar o astfel de decizie va deveni curand operationala si pe plan national. Pentru urmatorul interval financiar multianual (2014 - 2020), eficienta energetica, inclusiv a imobilelor, va constitui un punct central al strategiei de dezvoltare comunitara, iar expertii CE vor propune ca cel putin 6% din fondurile ERDF sa fie utilizate in acest scop . Acest procent ar putea creste daca se vor lua in calcul proiectele privind creseficientei si reducerea emisiilor de carbon in transportul urban.
