
Astfel, chiar programele care au fost finalizate ca si lucrari inaintea perioadei de referinta, continua sa produca efecte si in prezent, respectiv reprezinta elemente pe care se articuleaza investitiile incepute/derulate in perioada de referinta.
Interviu cu dr. ing. Calin Vasile Neamtu, directorul general al Companiei de Apa Somes SA.
- In ce stadiu de implementare se afla proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa, finantat prin PDD?
- Reamintim ca Programul de Dezvoltare Durabila (PDD), care acopera perioada de programare 2021-2027 si care este in derulare in prezent, este numele sub care continua si vor fi finalizate investitiile demarate in cadrul proiectului regional POIM - Programul Operational Infrastructura Mare pentru judetele Cluj si Salaj. Prin PDD se vor finaliza 13 contracte aflate in derulare, in valoare totala de 625 milioane lei (fara TVA).

In cursul anului 2024, au fost receptionate trei contracte de executie lucrari din judetele Cluj si Salaj care au vizat reabilitarea sursei subterane Floresti; extinderea alimentarii cu apa in UAT Caseiu, Chiuiesti si Cuzdrioara si retele de canalizare in Cuzdrioara, Sic si SEAU Sic; extinderea sistemului de alimentare cu apa in zona Simleu Silvaniei - Bobota si extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Sarmasag. De asemenea, a fost finalizat partial contractul de lucrari (CL) 25 - "Facilitati pentru namol. Realizare treapta tertiara la SEAU Huedin si SEAU Cehu Silvaniei si extindere SEAU Sarmasag", mai exact obiectivul nr. 1 "Instalatia de uscare si valorificare namol de la SEAU Cluj-Napoca". Este o investitie importanta care a vizat realizarea unei instalatii de valorificare energetica a namolului de epurare la Statia de Epurare Cluj, prima cu aceasta tehnologie in Romania unde va fi adus namolul de la toate celelalte statii de epurare din judetele Cluj si Salaj, acesta fiind tratat termic, peletizat, cu producerea de energie care va fi apoi refolosita pentru uscarea altor sarje de namol, contribuind astfel esential nu doar la producerea de energie, ci si la dezvoltarea economiei circulare prin posibilitatea refolosirii cenusii de ardere a namolului.
Totodata, prin POIM, respectiv prin PDD, a fost suplimentata capacitatea de producere de energie verde prin construirea unei noi microhidrocentrale pe aductiunea de apa bruta pentru potabilizare, la intrarea in Statia de Tratare Gilau.
La finalul anului 2024, progresul fizic in cadrul celor 26 contracte de lucrari in cadrul carora s-au demarat efectiv lucrarile din cadrul POIM si PDD era de 84,54% pentru retele de alimentare cu apa (corespunzator unei lungimi de 1.309 km), respectiv de 76,61% pentru retele de canalizare (288 km).

Finalizarea investitiilor prin POIM/PDD va contribui major la optimizarea furnizarii apei si asigurarea continuitatii, insa in conditiile in care sistemul este dimensionat conform unor normative tehnice, asigurarea continuitatii in conditii de seceta/ canicula, chiar pe un sistem modernizat, depinde in mare masura si de adoptarea din partea utilizatorilor a unor comportamente de consum responsabil.
Nu in ultimul rand, Compania de Apa Somes SA a atras si finalizat in cursul anilor 2023-2024 doua programe suplimentare de investitii "verzi" finantate prin POIM, Axele 11 si 3.2.
In anul 2024 a fost finalizat proiectul "Instalare centrala electrica fotovoltaica" prin POIM Axa 11, care se inscrie in politica mai veche a societatii, de utilizare a energiei regenerabile si de imbunatatire a eficientei energetice. Contractul de lucrari a fost destinat construirii de centrale electrice fotovoltaice in sase locatii din cadrul unor obiective administrate de Companie in judetele Cluj si Salaj, care permit reducerea semnificativa a consumului energetic din surse conventionale poluante, inlocuindu-le cu energie verde din resurse regenerabile, care pot acoperi un procent semnificativ din nevoile acestor mari consumatori reducand major amprenta de carbon si, astfel, impactul asupra mediului.
Tot in cadrul programului POIM Axa 3.2, a fost finalizat si proiectul "Digitalizarea infrastructurii de apa si apa uzata a operatorului regional - contorizare inteligenta", care a vizat cresterea gradului de contorizare inteligenta si de digitalizare a Companiei de Apa Somes pentru optimizarea operarii infrastructurii de apa detinuta de operatorul regional, inclusiv reducerea pierderilor de apa. Proiectul a vizat achizitionarea in principal a 5.700 de contoare de apa rece electromagnetice inteligente si a altor elemente de control, monitorizare si automatizare care vor duce la reducerea consumului de carburant si energie, contribuind astfel la reducerea amprentei de carbon.

- De ce alte fonduri veti beneficia in perioada de programare 2021-2027 si ce proiecte vor acoperi acestea?
- Suplimentar fata de programele POIM/PDD, Compania de Apa Somes SA a atras si implementat, la inceputul anului 2024, noi finantari pentru investitii de modernizare a infrastructurii, prin Programul National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Astfel, printr-o finantare aprobata in cursul anului 2024, CASSA va derula, in cursul anului 2025, proiectul "Extindere retele de alimentare cu apa si canalizare in aglomerarile Cluj-Napoca, Gherla, Dej, Huedin, Aghiresu-Fabrici, Bontida si Cojocna", cu o valoare totala de 54 milioane de lei, prin care se va realiza extinderea retelei de alimentare cu apa si canalizare in 12 localitati din judetul Cluj, pe o lungime totala de 13,48 km retele apa si 34 km retele de canalizare.
De asemenea, se va desfasura si proiectul "Prima conectare la sistemul public de alimentare cu apa si/ sau de canalizare", care vizeaza bransarea si/sau racordarea unui numar de 1.603 gospodarii din 62 localitati, respectiv 22 de UAT-uri din judetele Cluj/ Salaj aflate in aria de operare a Companiei de Apa Somes SA. Proiectele vin in completarea investitiilor majore derulate de CASSA, prin programele cofinantate de UE, conform Master-Planului actualizat in anul 2022 - Strategia de investitii la nivel regional pe termen scurt, mediu si lung (2050).
Un alt proiect important, cu finantare din IID - Fondul de Intretinere, Inlocuire, Dezvoltare constituit din redeventa si impozitul pe profit platite in principal Consiliului Judetean Cluj si returnate Companiei pentru investitii complementare, este alimentarea cu apa a zonei montane din judetul Cluj, o investitie la initiativa presedintelui Consiliului Judetean Cluj, prin contractul "Alimentarea cu apa in comunele Calatele, Manastireni, Rasca si Belis". Lucrarile din cadrul contractului au demarat in luna mai 2024, cu o populatie beneficiara de circa 9.300 de locuitori. Contractul este structurat pe 4 etape care se vor conexa ulterior cu o a 5-a faza, care are in vedere alimentarea cu apa a localitatii Marisel, proiect care va fi finantat tot din Fondul IID.

- Ce presupune Planul de Siguranta a Apei (SPA) al companiei, pe scurt? Cand a fost actualizat acesta ultima data si care sunt principalele riscuri identificate?
- Planul de Siguranta al Apei are in vedere in principal eliminarea vulnerabilitatii alimentarii cu apa a localitatilor rurale din aria deservita in judetele Cluj si Salaj, ca urmare a efectelor schimbarilor climatice asupra surselor locale. Aceste vulnerabilitati si riscurile inerente in asigurarea sigurantei si continuitatii alimentarii cu apa au fost identificate printr-un studiu de impact al efectelor schimbarilor climatice care a propus si recomandari de masuri de minimizare a acestor efecte asupra infrastructurii. Principala recomandare, in curs de transpunere printr-una din cele mai importante investitii din cadrul proiectelor POIM, respectiv PDD, implementate de Compania de Apa Somes SA, este extinderea semnificativa a sistemului regional centralizat de alimentare cu apa, prin construirea a ceea ce va fi probabil cea mai lunga aductiune de apa potabila din Romania, aductiunea Cluj-Salaj din Statia de Tratare Gilau a Clujului. In lungime de 164 km, cu alti 150 km de ramificatii, aceasta va extinde semnificativ nervura sistemului regional centralizat si va permite bransarea localitatilor care azi primesc apa din surse locale vulnerabile la schimbarile climatice.

- La ce nivel se afla rezervele de apa din aria de operare a companiei si ce masuri aveti in vedere pentru a asigura alimentarea cu apa a populatiei pe tot parcursul anului?
- Judetul Cluj beneficiaza de un bazin bogat de captare a apei brute pentru potabilizare, principala sursa de apa bruta a Clujului fiind lacul de acumulare Tarnita, din zona montana din amonte de Cluj-Napoca, cu un volum de peste 70 milioane de metri cubi de apa. Alternativ, Compania poate prelua apa bruta si din lacurile Somesul Cald si Gilau si, nu in ultimul rand, din sursa subterana Floresti, reabilitata si extinsa prin proiectul POIM Cluj-Salaj. De asemenea, toate investitiile derulate de companie au vizat si modernizarea si optimizarea infrastructurii, astfel incat sa poata asigura continuitatea serviciului de alimentare cu apa.
Trebuie insa mentionat ca sistemul de alimentare cu apa este proiectat si construit conform unor normative tehnice, iar depasirea capacitatii sistemului este posibila in perioadele de canicula asociata cu seceta, daca utilizatorii nu vor reusi sa fie convinsi, prin campaniile de constientizare multicanal derulate de operator de multi ani, de faptul ca utilizarea apei potabile pentru alte scopuri (gradinarit, mica agricultura, udat peluze, piscine etc.) decat pentru nevoile strict casnice, poate duce, in aceste perioade din ce in ce mai severe termic ca urmare a efectelor schimbarilor climatice, la suprasolicitarea sistemului, cu posibilitatea aparitiei unor intermitente in asigurarea continuitatii serviciului.
In astfel de perioade, refacerea rezervelor de apa consumate peste zi se face in principal seara si noaptea, insa daca utilizatorii folosesc apa potabila in timpul noptii pentru sere, gradini etc., rezervele nu pot fi completate.

- Ce impact are asupra companiei de apa impunerea impozitului pe constructii? Exista riscul cresterii tarifelor la apa, ca efect, avand in vedere si contextul inca inflationist?
- In ceea ce priveste impozitul pe constructii, Compania de Apa Somes SA, impreuna cu alti operatori si Asociatia Romana a Apei, au initiat demersuri la Guvernul Romaniei pentru a fi exceptati de la prevederile legale respective.
- Aveti in plan proiecte de eficientizare a consumului de apa prin utilizarea apei uzate in agricultura? In ce stadiu se afla aceste proiecte, in acest moment?
- Prioritatea principala de investitii a CASSA este finalizarea extinderii sistemului de alimentare si de canalizare, de asigurare a colectarii si epurarii conforme a tuturor apelor uzate la toti locuitorii din aria deservita, identificarea de surse de finantare pentru producerea si distribuirea de "apa gri", rezultata din epurarea apelor uzate, utilizabila in agricultura, fiind ierarhizata pentru o etapa ulterioara.