Deschiderea catre surse alternative de energie nu mai este doar o optiune, ci o necesitate strategica pentru Romania, aflata in plin proces de tranzitie energetica si de adaptare la cerintele Pactului Verde European. In acest context, Societatea Romana GEOEXCHANGE (SRG) se afirma drept un actor-cheie in promovarea si dezvoltarea sistemelor de incalzire si racire bazate pe energia geotermala de mica adancime, o resursa regenerabila sigura, curata si aproape inepuizabila. Rolul SRG nu se limiteaza la popularizarea acestor tehnologii, ci include crearea unui cadru favorabil pentru aplicarea lor: de la conectarea mediului academic cu sectorul de executie si decidentii politici, pana la lobby pentru reglementari si scheme de sprijin, instruirea si certificarea specialistilor sau participarea in proiecte internationale de referinta. Desi Romania se afla inca la inceput de drum in raport cu alte state europene unde pompele de caldura geotermale sunt deja utilizate pe scara larga, tendinta este ascendenta, alimentata de programele de finantare europene si de presiunea pentru reducerea costurilor si a dependentei de combustibili fosili. In fata barierelor legislative, tehnice si de perceptie, SRG isi asuma rolul de catalizator, oferind expertiza, date si solutii pentru a transforma geotermia de mica adancime dintr-o tehnologie de nisa intr-un pilon al eficientei energetice si al decarbonizarii cladirilor din Romania.In cele ce urmeaza, ing. Horia Ban, presedintele SRG, face o trecere exhaustiva in revista a problematicii acestui subiect deosebit de important in ecuatia tranzitiei catre o economie sustenabila.
- Care este misiunea si rolul principal al Societatii Romane GEOEXCHANGE in peisajul energetic romanesc?
- Misiunea si rolul Societatii Romane GEOEXCHANGE (SRG) sunt promovarea in Romania a sistemelor sustenabile tehnologice care utilizeaza energia geotermica a Pamantului ca sursa pentru sistemele de incalzire/ climatizare ale cladirilor. Vrem sa facem o interconectare intre cadrele universitare, care creeaza concepte, cu cei din domeniul executiei/ productiei si cu cei responsabili de legislatia din domeniu. Pentru ca, la ora acesta, in Romania, nu exista prea mult interes pentru geotermie, desi constatam un interes crescand pentru independenta energetica, reducerea costurilor si calitatea mediului. Ori, aici raspund foarte bine instalatiile geotermale, pompele de caldura si darul Pamantului. SRG promoveaza utilizarea sistemelor de incalzire si racire cu pompe de caldura geotermale - acele GSHP care exploateaza energia geotermala de mica adancime. Organizatia activeaza la nivel national si international pentru a sustine cadre legislative si reglementari favorabile acestor tehnologii, influentand politici publice. Oferim training si certificare pentru specialisti in domeniul GSHP, conform standardelor europene, elaboram si distribuim materiale tehnice educationale, colaboram cu centre de excelenta, facem lobby pentru strategii nationale. Concluzionand, SRG indeplineste un rol complex si esential in cadrul peisajului energetic romanesc.
- Cum apreciati nivelul actual de cunoastere si utilizare a tehnologiilor bazate pe pompe de caldura geotermale in Romania, comparativ cu alte tari europene?
- Nivelul actual de cunoastere si utilizare a tehnologiilor bazate pe pompe de caldura geotermale (GSHP - Ground Source Heat Pumps) in Romania este inca modest comparativ cu media europeana atat din punct de vedere al penetrarii pe piata, cat si al expertizei tehnice. Tara noastra are doar cateva mii de instalatii GSHP, majoritatea in proiecte private de mici dimensiuni sau cladiri publice pilot. State precum Suedia, Finlanda, Elvetia sau Germania au sute de mii de instalatii in functiune. Cunoasterea tehnologiei este limitata la cercuri restranse (ingineri specializati, firme de HVAC, institutii de cercetare), iar in randul publicului larg si chiar al unor proiectanti de instalatii predomina mituri si neintelegeri legate de costuri si aplicabilitate. Infrastructura de formare exista (prin SRG si cateva universitati), dar numarul instalatorilor certificati ramane scazut. Printre factorii care franeaza dezvoltarea se numara: lipsa unei strategii nationale dedicate energiei geotermale de mica adancime, spre deosebire de alte state UE unde exista tinte clare; informatii insuficiente in randul beneficiarilor si proiectantilor; incertitudini legislative si lipsa unor proceduri simplificate pentru foraje geotermale; sprijin financiar limitat - schemele de subventii pentru renovare/ retrofitting au inclus rar GSHP, comparativ cu statele vest-europene unde exista bonusuri de pana la 40-50% din cost. Tendinta este insa de crestere, deoarece proiectele finantate prin PNRR, Fondul de Modernizare si viitorul Fond pentru Tranzitie Justa includ deja GSHP ca optiune eligibila. Sporirea interesului in sectorul public - scoli, spitale, cladiri administrative - unde costurile de operare reduse si independenta fata de gaz atrag atentia. A aparut, astfel, o oportunitate de aliniere la UE, deoarece experienta altor tari arata ca, odata cu aparitia subventiilor si formarii profesionale extinse, piata poate creste rapid.
- Ce tipuri de proiecte sau colaborari a sprijinit SRG in ultima perioada si care au fost rezultatele cele mai relevante?
- GEO4CIVHIC (Horizon 2020) este un proiect european ambitios, care a implicat SRG ca partener al Centrului de Excelenta pentru Europa de Est. Obiectivele au inclus dezvoltarea si demonstrarea tehnologiilor geotermale pentru renovarea cladirilor civile si istorice - sisteme geotermale compacte, pompe de caldura, solutii hibride si instrumente software; implementarea in 4 situri de demonstratie reale si 12 virtuale, inclusiv doua cazuri in Romania; organizarea atelierelor si workshopurilor internationale. Cheap-GSHPs (Horizon 2020) constituie un alt proiect dedicat reducerii costurilor de instalare a sistemelor geotermale, al carui scop a fost legat de diminuarea costurilor GSHE (brazde geotermale) cu 25-30% si reducerea emisiilor de CO2 cu circa 1.800 t/an. Acesta a oferit workshopuri gratuite de instruire, materiale educationale si un sistem de suport decizional (DSS) util pentru proiectare. In ceea ce priveste GeoInnovatePile (2024-2025, granturi norvegiene), acesta a fost un proiect implementat de SRG prin Centrul de Excelenta din Oradea, axat pe tehnologii inovatoare de captare a energiei geotermale. El introduce piloti energetici prefabricati, solutie revolutionara care elimina necesitatea forajului si se integreaza in fundatiile cladirii, ce permite reducerea duratei lucrarilor de la 6 luni la doar 2-3 luni, cu posibile contributii energetice de 70-100% si reducerea emisiilor de CO2.
- Care sunt principalele bariere legislative, tehnice sau de perceptie care impiedica dezvoltarea mai ampla a sistemelor de tip geoexchange in sectorul constructiilor?
- In Romania, dezvoltarea mai ampla a sistemelor de tip geoexchange (pompe de caldura geotermale cu circuit inchis, shallow geothermal) este franata de un amestec de bariere legislative, tehnice si de perceptie. Dintre barierele legislative si administrative se remarca lipsa unei Strategii Nationale pentru energia geotermala. Nu exista un document strategic dedicat, cu obiective, termene si scheme de sprijin - spre deosebire de alte state UE (Austria, Franta, Olanda) unde exista tinte clare de instalare GSHP. Totodata, proceduri birocratice pentru foraje sunt greoaie. Chiar daca sistemele GSHP folosesc foraje de mica adancime (50-150 m), autorizarea implica proceduri similare cu cele pentru exploatarea resurselor minerale, necesitand avize multiple (Apele Romane, ANRM, autoritati locale). Este vorba inclusiv de lipsa unor norme tehnice nationale actualizate. Normativele existente nu includ specificatii clare pentru dimensionarea si executia sistemelor geoexchange, ceea ce duce la interpretari diferite si, uneori, la proiectare inadecvata. Nu trebuie uitat nici sprijinul financiar inconsistent. Schemele de finantare (cum ar fi AFM Casa Verde, PNRR, Fondul de Modernizare) fie nu includ clar GSHP, fie au conditii tehnice /administrative care descurajeaza adoptarea. Ca bariere tehnice si de piata pot fi amintite: numarul redus de specialisti certificati, echipamente si materiale in mare parte importate, lipsa standardizarii in testare si monitorizare, dar si infrastructura educationala limitata. In planul cultural si al perceptiei, barierele sunt legate de prejudecati privind costul initial, absenta vizibilitatii proiectelor de succes, confuzia cu alte tipuri de geotermie, reticenta proiectantilor si a dezvoltatorilor.
- Exista programe nationale sau fonduri europene care pot sustine investitiile in sisteme geotermale de mica adancime? Daca da, cum pot beneficiarii accesa aceste oportunitati?
- Da, exista programe nationale sau fonduri europene care pot sustine investitiile in sisteme geotermale de mica adancime, dar nu dedicate integral acestora, ci care contin o componenta geotermala, dar si aceasta lasata la latitudinea proiectantilor. Spre exemplu, in cadrul PNRR (Valul Renovarii/ Eficienta Energetica) sunt prevazute granturi pentru renovare profunda, care includ inlocuirea sistemelor de incalzire/ racire cu pompe de caldura GSHP. Ele pot fi accesate prin apeluri regionale lansate de ADR-uri si necesita documentatie tehnica si audit energetic. Pasii pentru accesarea finantarilor includ identificarea apelului potrivit, audit energetic si studiu de fezabilitate - obligatorii pentru majoritatea programelor, proiect tehnic si deviz estimativ, obtinerea avizelor (in special autorizatia pentru foraje geotermale de la Apele Romane, depunerea cererii de finantare - online sau fizic, implementarea si raportarea. Multi beneficiari pierd oportunitati din cauza lipsei de pregatire a documentatiei inainte de lansarea apelului. Pentru GSHP, durata pregatirii (inclusiv avize si studii geotehnice) poate fi de 3-6 luni, deci este critic sa se inceapa din timp.
- Ce recomandari aveti pentru dezvoltatorii imobiliari si constructorii care doresc sa adopte solutii de climatizare bazate pe energie geotermala?
- Integrarea GSHP este necesara inca din faza de concept. Costurile si performanta sunt mult mai bune daca sistemul geoexchange este gandit impreuna cu arhitectura si instalatiile inca din faza de proiectare. Auditul energetic si studiul de fezabilitate determina necesarul termic, potentialul geotermal local si compara variantele tehnice (vertical vs. orizontal, sonda unica vs. multiplu circuit). In ceea ce priveste testul de raspuns termic (TRT) pentru foraje adanci, el asigura dimensionarea corecta a campului de sonde si evita sub- sau supradimensionarea. Faza de proiectare si executie presupune lucrul cu proiectanti si instalatori certificati (SRG recomanda folosirea profesionistilor formati conform standardelor europene EGEC/ GeoTrainet), respectarea normativelor si ghidurilor tehnice si integrarea cu sisteme de distributie eficiente. Pentru optimizarea economica, este necesara analiza costului pe ciclul de viata (LCCA), accesarea finantarilor, scalabilitate si modularitate. Etapa de monitorizare si intretinere implica instalarea senzorilor pentru temperaturi, debit si consum energetic, cu analiza anuala a performantei (SCOP real) si realizarea unui plan de mentenanta preventiva, cu verificarea pompei si a circuitelor hidraulice la 6-12 luni pentru mentinerea randamentului. Mesajul SRG pentru dezvoltatori este: "Nu priviti sistemele geoexchange doar ca pe o investitie in instalatii, ci ca pe un activ imobiliar premium - ofera eficienta energetica, independenta de gaz, confort superior si valoare adaugata de durata cladirii".
- Cum vedeti evolutia pietei sistemelor geoexchange in urmatorii 3-5 ani in Romania si ce rol poate juca SRG in aceasta tranzitie?
- O prognoza realista pe 3-5 ani (2025-2030) pentru piata sistemelor geoexchange (pompe de caldura geotermale, shallow geothermal) in Romania, in contextul Pactului Verde European - plus rolul SRG in aceasta tranzitie se bazeaza pe urmatoarele aspecte:
• cerere structurala in cladiri venind din UE (noua forma a EPBD incurajeaza renovarile profunde si integrarea de solutii regenerabile in cladiri, RED III face obligatorie cresterea anuala a ponderii de regenerabile in incalzire-racire, REPowerEU cere dublarea ritmului de instalare a pompelor de caldura in UE);
• cerere interna ancorata in programe de renovare (sume importante prevazute in PNRR pentru eficienta energetica/ renovari);
• dinamica pietei europene (la nivelul UE, vanzarile totale de pompe de caldura au avut un recul in 2024, dar stocul instalat continua sa creasca).
Scenariile pentru Romania, desi datele oficiale sunt inca lacunare, includ varianta de baza ce presupune o crestere constanta, tractata de renovari publice si dezvoltari private premium (in care piata GSHP isi poate multiplica de doua - trei ori volumul in 2029 fata de 2024), respectiv cea accelerata (daca se simplifica autorizarea forajelor si apar scheme nationale dedicate, adoptarea poate intra pe o traiectorie exponentiala in cladiri publice si ansambluri rezidentiale noi). Riscurile majore sunt cele legate de inertia administrativa, intarzieri in achizitii/ PNRR si costul capitalului, care pot duce la amanarea proiectelor.
In acest context deosebit de complex, SRG poate avea un rol important intr-o serie de directii precum:
• politici & reglementari (advocacy) - continuarea demersurilor pentru o strategie geotermala nationala, simplificarea avizelor de foraj, integrarea clara a GSHP in ghidurile programelor si normative (aliniere la EPBD/RED III);
• forta de munca & competente - extinderea formarii si certificarii pentru proiectanti/ instalatori (standardele europene), inclusiv module practice (TRT, dimensionare campuri de sonde, comisionare, monitorizare SCOP real);
• proiecte demonstrative & transfer tehnologic - scalarea rezultatelor din GEO4CIVHIC si initiativele cu piloti energetici prefabricati (unde structurile de fundatie devin schimbatoare de caldura) ca vitrine pentru primarii si dezvoltatori;
• date & transparenta de piata - creare/ operare a unui registru national voluntar al sistemelor GSHP (puteri, tip sonde, performante monitorizate), pentru a acoperi golul statistic actual si a sustine politicile bazate pe date;
• acces la finantare: pachete-tip (note conceptuale + caiete de sarcini + metrice LCCA) pentru UAT-uri si dezvoltatori, mapate la PNRR/ POR/ Fondul de Modernizare/ LIFE, astfel incat proiectele sa fie "shovel-ready" la lansarea apelurilor.
Directia este clara: obligatiile din EPBD/RED III si fereastra de finantare fac ca GSHP/ geoexchange sa devina una dintre solutiile-cheie pentru decarbonizarea cladirilor in Romania pana in 2030. SRG poate accelera tranzitia prin: reglaj fin de politici, formare masiva, proiecte-far si infrastructura de date - exact parghiile care transforma cerintele UE in solutii implementare pe teren.
