Pe masura ce Inteligenta Artificiala (AI) devine tot mai prezenta in viata de zi cu zi, romanii cer interventie umana si reguli clare pentru protejarea datelor personale. Aproape 70% dintre respondenti se declara "foarte” sau „moderat” ingrijorati de modul in care AI le acceseaza si utilizeaza datele, arata cel mai recent studiu realizat de RoCoach impreuna cu Novel Research, in perioada mai - iunie 2025. Neincrederea in deciziile automatizate si nevoia de reglementare devin tot mai evidente, intr-un moment in care Romania implementeaza proiecte majore de digitalizare, precum cloud-ul guvernamental, iar la nivel european se contureaza noi reguli privind utilizarea responsabila a inteligentei artificiale.Ingrijorarea legata de confidentialitatea datelor este prezenta in toate categoriile sociale, indiferent de varsta, educatie sau ocupatie. Nici macar tinerii intre 18 si 24 de ani, considerati nativi digitali, nu sunt mai relaxati: 71% dintre ei spun ca se tem de modul in care AI le poate accesa si folosi informatiile personale. Iar peste doua treimi dintre respondentii cu studii superioare impartasesc aceeasi preocupare.
Majoritatea romanilor vor ca AI-ul sa fie supravegheat de oameni, mai ales atunci cand vine vorba de decizii importante. Doar 20,2% ar fi de acord cu evaluari profesionale complet autonome facute de AI. Aproape 40% ar accepta AI-ul doar daca ar fi dublat de o analiza umana, iar 27,2% resping complet aceasta varianta. De asemenea, 60,8% dintre respondenti spun ca ar prefera sa interactioneze cu o persoana reala, nu cu un chatbot sau alt sistem automat, atunci cand au nevoie de suport de la o companie sau institutie.
Aceasta rezerva clara in fata deciziilor automatizate genereaza o cerere puternica de reglementare. Potrivit studiului, 62,4% dintre romani considera ca folosirea AI in domenii sensibile – precum educatia, sanatatea, justitia, administratia publica sau sectorul financiar – ar trebui strict reglementata prin lege. In centrul acestei cereri se afla ideea de control uman si protejarea drepturilor fundamentale.
"Rezultatele studiului arata clar ca romanii nu sunt pregatiti sa lase deciziile importante in mainile inteligentei artificiale, fara interventie umana. Avem de-a face cu o populatie tot mai constienta de riscurile digitale si mai atenta la modul in care ii sunt gestionate datele personale. Dincolo de tehnologie, oamenii vor garantii de transparenta, echilibru si responsabilitate. Tocmai de aceea, viitorul AI nu poate fi construit doar pe algoritmi, ci pe incredere, etica si legislatie solida”, spune Mihai Stanescu, fondatorul RoCoach, prima companie de coaching din Romania si dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ).
Studiul arata ca romanii nu resping AI ca tehnologie - doar 9,5% dintre respondenti considera ca are un impact exclusiv negativ, insa, cer cu fermitate ca sistemele bazate pe AI sa functioneze intr-un cadru etic, supravegheat si reglementat, unde deciziile sunt transparente, iar drepturile individuale protejate. Intr-un context european in care se discuta adoptarea AI Act si revizuirea reglementarilor GDPR, mesajul transmis de cetatenii romani este limpede: inovatia trebuie dublata de responsabilitate si supraveghere umana.
"Dincolo de entuziasmul tehnologic, studiul arata o nevoie clara de echilibru intre inovatie si protectie. Romanii nu cer oprirea progresului, ci reguli clare, control uman si respect pentru drepturile individuale. Aceasta reactie nu este o bariera in calea dezvoltarii, ci o forma de maturitate sociala care trebuie inclusa in orice strategie de digitalizare. Daca vrem ca AI-ul sa devina parte a vietii noastre de zi cu zi, atunci trebuie sa incepem prin a construi incredere – iar aceasta se bazeaza pe transparenta, reglementare si dialog real intre decidenti si cetateni”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.
Prin aceasta initiativa, RoCoach si Novel Research isi propun sa deschida un spatiu de dialog intre decidenti, mediul de afaceri si societate, in jurul unui subiect care, in viitorul apropiat, poate genera un impact social fara precedent.
Studiul a fost realizat pe un esantion de 800 de persoane din mediul urban, cu varste intre 18 si 64 de ani, active profesional si utilizatoare de internet. Datele au fost colectate in perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews).
