Asistam in perioada aceasta la un val de proiecte ce implica patrimoniul industrial al capitalei fie interbelic, fie postbelic. Este evident ca rolul acestui patrimoniu nu este, inca, inteles la noi.In ultimii 60 de ani, mediul antreprenorial din alte parti valorifica la maximum proprietatile care includ cladiri industriale prin reintegrare si extindere.
Orasul, administratia, cat si antreprenorii se mandresc cu aceste investitii. Ele devin embleme ale orasului.
Ne dorim si noi ca emblema Bucurestiului sa fie reutilizarea inteligenta a patrimoniului industrial. Bucurestiul merita acest lucru - este un oras cu o dezvoltare economica istorica, de traditie, iar patrimoniul industrial pastrat si integrat ofera aceasta marturie.
Din pacate, nu toti antreprenorii actuali inteleg acest lucru. Este cunoscut faptul ca, pentru a reconditiona si a integra o astfel de cladire, costurile sunt, la inceput, mai mari, dar amortizarea ulterioara este rapida si calitativa nu doar pentru investitor, ci si pentru oras.
Cazul turnului IFMA sau al celui numit Fabrica sunt de notorietate. Acestea reprezinta doua situatii speciale. Daca la IFMA antreprenorul a realizat un concurs de solutii pentru transformarea acestui sit, concurs in care s-a studiat inclusiv pastrarea turnului, in cazul Fabrica nu avem cunostinta ca proprietarii, desi privati, sa se fi gandit la aceasta procedura benefica. In acest caz, lucrurile sunt mai complicate, fiindca intreg situl face parte dintr-un context urban protejat si plin de potential aflat in vecinatatea unor cladiri si spatii celebre: Hala Electrica, Gara Filaret, Halele Carol, Parcul Carol, Muzeul National Tehnic „Dimitrie Leonida”. In aceste zone, metrul patrat ar trebui calculat nu doar in euro, lei sau alte monede, ar trebui calculat in plus valoarea pe care o aduce atat investitiei cat si Bucurestiului.
Cunoastem, de altfel, ca a existat o initiativa extrem de laudabila de a transforma aceasta zona intr-un pol cultural-muzeal pentru Bucuresti. In acest context, recomandam initierea unor concursuri de solutii pentru a reintegra sustenabil fiecare din aceste cladiri - sunt cladiri care dau o valoare foarte mare Capitalei.
Trebuie sa intelegem ca putem integra, ca putem transforma cu inteligenta evitand demolarea. In ultima instanta, vrem sa traim intr-un oras contemporan, un Oras al Sustenabilitatii, al reutilizarii resurselor si a patrimoniului si nu oras al demolarilor tipice anilor '80.
*** Opinie a arh. Emil Ivanescu, presedintele OAR Bucuresti.
