Robert Giuga, Head of Structural Department in cadrul companiei Concrete & Design Solutions (CDS), a raspuns initiativei #SpitaleSigure, proiect APMGS ce isi propune sa evidentieze importanta unei infrastructuri spitalicesti sigure si sustenabile. Campania creeaza un cadru de dialog intre specialisti, administratori si factori de decizie, oferind informatii relevante, solutii moderne si exemple de bune practici menite sa previna riscurile si sa contribuie la cresterea sigurantei in cladirile medicale.Concrete & Design Solutions este o companie romaneasca cu sediul in Bucuresti, specializata in servicii de inginerie, cu un accent puternic pe arhitectura si testare tehnica. In decursul timpului, compania s-a impus ca un jucator important in sectorul serviciilor tehnice, oferind solutii inovatoare si performante adaptate cerintelor pietei moderne de constructii si infrastructura. Compania ofera expertiza in proiectarea si implementarea solutiilor ingineresti complexe, fiind recunoscuta pentru calitatea, precizia si fiabilitatea serviciilor prestate. CDS este implicata in proiecte majore de infrastructura, demonstrandu-si expertiza in dezvoltarea aeroporturilor, pasaje supraterane si subterane, extinderea spitalelor si construirea de stadioane.
- Cum va raportati la subiectul sanatatii structurale in ceea ce priveste infrastructura spitaliceasca? Ce este important pentru dvs. referitor la acest aspect?
- Sanatatea structurala a infrastructurii spitalicesti este un pilon esential in asigurarea unui sistem medical functional, sigur si rezilient. Tratam acest subiect cu maxima seriozitate, avand in vedere ca spitalele sunt cladiri critice care trebuie sa ramana operationale inclusiv in conditii de urgenta sau dezastre naturale.
Consideram ca este esential ca infrastructura spitaliceasca sa fie gandita inca din faza de proiectare cu un accent clar pe durabilitate, redundanta si monitorizare structurala activa. Aplicam bune practici precum:
• Audituri tehnice periodice si inspectii vizuale realizate de experti autorizati, conform standardelor europene si normativelor nationale in vigoare;
• Analize de risc structurale integrate in planurile de management al cladirii;
• Utilizarea de materiale performante si tehnologii moderne (de exemplu, solutii antiseismice, izolare de baza, elemente prefabricate de inalta precizie).
Pentru noi, sanatatea structurala nu este doar o responsabilitate tehnica, ci si o contributie strategica la siguranta colectiva si eficienta sistemului de sanatate. Consideram ca doar printr-o viziune pe termen lung si o abordare integrata se poate construi infrastructura medicala durabila si sigura.
- Cum considerati si analizati modul in care arata proiectele de infrastructura spitaliceasca de la noi, in ce priveste urmarirea comportarii in timp? Este aceasta o prioritate in exploatarea acestor tipuri de proiecte? De ce?
- In analiza noastra, multe proiecte de infrastructura spitaliceasca din Romania nu au integrat in mod sistematic componentele de urmarire a comportarii in timp a constructiilor, desi acest aspect este esential pentru exploatarea in siguranta si eficienta a cladirilor medicale. De cele mai multe ori, monitorizarea se limiteaza la inspectii vizuale ocazionale sau la interventii reactive, in loc sa existe un sistem coerent de supraveghere structurala pe termen lung.
Consideram ca includerea monitorizarii ca parte integranta a ciclului de viata al cladirii, de la proiectare pana la exploatare, trebuie sa devina o prioritate strategica in managementul infrastructurii medicale.
Bune practici in acest sens includ:
• Urmarirea comportarii in timp conform P130 – normativul national pentru constructii de importanta deosebita, care prevede monitorizari specifice pentru spitale;
• Sisteme automate de avertizare timpurie, conectate la retele de senzori pentru identificarea deformarilor, fisurilor sau modificarilor in capacitatea portanta;
• Digitalizarea procesului de intretinere, prin crearea de gemeni digitali ai cladirilor (digital twins), pentru a simula in timp real comportamentul constructiei in diverse scenarii de stres.
• Monitorizarea continua nu este doar o masura de siguranta, ci si o modalitate de optimizare a costurilor de intretinere si de prelungire a duratei de viata a cladirii.
- Care sunt principalele riscuri care fac din aceste tipuri de proiecte unele care trebuie atent monitorizate structural? Si care sunt provocarile principale in acest sens?
- Proiectele de infrastructura spitaliceasca implica un set de riscuri structurale majore, avand in vedere complexitatea tehnica a cladirilor, cerintele stricte de functionare continua si specificul activitatilor medicale. Printre cele mai importante riscuri se numara:
• Riscul seismic, in special in zonele precum Bucuresti sau Vrancea, unde spitalele trebuie sa fie proiectate si reabilitate pentru a rezista la evenimente majore;
• Degradarea materialelor in timp - expunerea la umiditate, variatii termice si utilizare intensiva afecteaza structura, in special in spitale mai vechi;
• Suprasolicitarea infrastructurii, din cauza modificarilor de functionalitate, extinderilor necontrolate sau incarcarilor suplimentare (echipamente grele, instalatii noi);
• Risc de colaps progresiv, in lipsa unui sistem de izolare adecvat sau a unor planuri clare de evacuare si interventie in caz de urgenta.
Provocarile principale constau in:
• Lipsa de date istorice centralizate, ceea ce ingreuneaza planificarea corecta a intretinerii si reabilitarii;
• Subfinantarea lucrarilor de monitorizare, fata de alte prioritati percepute ca "mai urgente";
• Coordonarea deficitara intre actori (autoritati, management spital, proiectanti, constructori), care poate duce la implementarea incompleta a masurilor de sanatate structurala.
- Care sunt recomandarile pe care le puteti face atunci cand vine vorba despre subiectul sanatatii structurale?
- Recomandarile noastre se bazeaza pe experienta practica si pe bune practici internationale. Consideram esential ca in domeniul infrastructurii spitalicesti sa se adopte urmatoarele directii:
• Integrarea conceptului de sanatate structurala in strategia de dezvoltare a spitalelor, nu doar ca masura tehnica, ci ca parte a viziunii de rezilienta a sistemului sanitar;
• Obligativitatea monitorizarii in timp real a cladirilor noi si reabilitate, folosind senzori, IA si instrumente de analiza predictiva;
• Crearea unui cadru legislativ clar si aplicabil pentru implementarea si urmarirea acestor sisteme, incluzand obligatii de raportare si audit;
• Investitii in formarea profesionistilor, care sa poata interpreta corect datele de monitorizare si sa intervina prompt in caz de risc;
• Colaborarea cu institute de cercetare si universitati, pentru dezvoltarea unor solutii inovatoare de intretinere predictiva si reabilitare inteligenta.
Sanatatea structurala nu trebuie tratata ca o optiune, ci ca o conditie sine qua non pentru siguranta si eficienta infrastructurii medicale. Compania noastra sustine o abordare multidisciplinara, bazata pe inovatie, standarde ridicate si responsabilitate.
