Investitii publice 2026: Cum isi structureaza CNI prioritatile si proiectele majore

- In 2025, activitatea Companiei Nationale de Investitii a continuat sa fie ghidata de misiunea noastra principala: dezvoltarea infrastructurii publice la nivel national, in mod transparent, eficient si in interesul comunitatilor. Am accelerat implementarea proiectelor finantate prin programele derulate de CNI, cu accent pe investitiile in educatie, sanatate, sport, cultura si infrastructura locala.

Printre obiectivele majore deja atinse se afla finalizarea unui numar semnificativ de unitati de invatamant moderne, continuarea proiectelor de infrastructura sportiva de interes national si local, precum si avansul solid in programul privind construirea si reabilitarea cladirilor de sanatate publica. 2025 a fost un an al consolidarii ritmului de executie si al uniformizarii standardelor de calitate in toate proiectele gestionate de CNI.

Sigur ca anul 2025 a fost si unul plin de provocari pentru CNI SA, iar una dintre cele mai semnificative dificultati a fost legata de intarzierile in plata facturilor din cauza lipsei fondurilor. Aceasta situatie a creat un context de incertitudine financiara, care a necesitat masuri proactive si ajustari strategice pentru a ne asigura ca proiectele noastre pot continua.

In ciuda acestor provocari, am reusit sa finalizam peste 200 de proiecte importante, inclusiv in domenii esentiale precum educatia si sanatatea. 

Unul dintre indicatorii relevanti ai eficientei CNI este tocmai impactul in comunitati: investitiile in infrastructura genereaza un multiplicator economic important. Potrivit conducerii CNI, un leu investit prin proiectele companiei poate genera 1,5–2 lei in economie prin activitatea firmelor si angajatilor implicati. Concret, realizarile din 2025 s-au tradus printr-o crestere a atractivitatii locale, imbunatatirea accesului populatiei la servicii publice de calitate si stimularea dezvoltarii economice in regiuni - de la mediul urban la comunitatile rurale.

- In 2025 CNI a receptionat un set de proiecte reprezentative, fiecare avand un impact social si economic clar. Printre finalizari se numara:

• Unitati de invatamant noi si modernizate - scoli si licee complet dotate, cu facilitati de ultima generatie, care reduc decalajele educationale urbane-rurale.

• Infrastructura sportiva - sali polivalente moderne, bazine de inot si terenuri multifunctionale pentru comunitati locale, care sporesc accesul copiilor la sport si sanatate, atrag competitii nationale si dezvolta industrii conexe.

• Facilitati medicale - noi cladiri de spitale si centre de sanatate adaptate standardelor europene, care asigura acces mai bun la serviciile sanitare si contribuie la cresterea capacitatii sistemului public de sanatate.

• Infrastructura culturala si sociala - centre comunitare si biblioteci renovate, reunite cu comunitatea pentru educatie culturala si coeziune sociala.

Impactul acestor investitii este unul transversal: pe langa imbunatatirea directa a calitatii vietii cetatenilor, proiectele finalizeaza complet ciclurile de dezvoltare ale zonelor vizate. De exemplu, realizarea unor scoli moderne conduce la cresterea performantelor scolare si la atragerea populatiei tinere in regiune. Reabilitarea si dotarea salilor de sport dinamizeaza comunitatile locale si creeaza oportunitati pentru organizarea de evenimente sportive. Investitiile in infrastructura medicala si culturala stimuleaza economia locala prin cresterea numarului de locuri de munca in constructii si servicii auxiliare.

Cazuri ilustrative din 2025 includ Consolidarea si modernizarea Liceului "Liviu Rebreanu" din Bistrita, reabilitarea sediului facultatii de economie "Mihai Eminescu" (ASE Bucuresti) si extinderea Academiei de Muzica din Cluj-Napoca, toate acestea imbunatatind calitatea procesului educational. De asemenea, proiecte semnificative precum renovarea Cazinoului din Constanta sau constructia noii cladiri de Boli Pneumologice la Sfantu Gheorghe au adus amenajari moderne si functionale intr-o varietate de sectoare. 

Printre proiectele reprezentative pe care CNI SA le-a receptionat in anul 2025, mentionam:

• Consolidarea si modernizarea Corpului A (Corp Liceu) al Colegiului National "Liviu Rebreanu" din Bistrita;

• Consolidarea, reabilitarea si modernizarea cladirii Mihai Eminescu din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti;

• Extinderea si etajarea Corpului C1, conversie functionala in Academia de Muzica din Cluj-Napoca - extinderea corpului C2 si conversia functionala in atelier de intretinere pentru cladirea principala, precum si extinderea si amenajarea salii de sport in corpul C4 (obiectiv prioritizat);

• Cazinoul Constanta (obiectiv prioritizat);

• Construirea Cladirii pentru Boli pneumologice la Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Fogolyan Kristóf", Sfantu Gheorghe;

• Reteaua de canalizare menajera si statia de epurare in satele Balosani, Bacesti si Stejari, in comuna Stejari, judetul Gorj. 

- Principalele dificultati intalnite in implementarea obiectivelor de investitii sunt reprezentate de:

• intarzieri in obtinerea avizelor, acordurilor sau a autorizatiei de construire necesare executiei lucrarilor;

• descoperirea unor vestigii arheologice sau similar, care in mod rezonabil, nu au putut fi prevazute la data avizarii obiectivului de investitii;

• modificarea solutiilor tehnice dupa inceperea executiei;

• modificari legislative dupa data de intocmire a documentatiei de atribuire;

• utilitati subterane, precum si alte obstacole fizice sau factori poluanti, care, in mod rezonabil, nu ar fi putut fi prevazute la data avizarii obiectivului de investitii;

• culpa antreprenorilor cu care CNI SA are relatie contractuala, respectiv un ritm nesatisfacator al proiectarii si/sau al executiei lucrarilor in conformitate cu prevederile contractuale;

• cresterea costurilor materialelor (inflatie, fluctuatii pe piata);

• insolvente ale antreprenorilor;

• exproprieri intarziate;

• lipsa unui flux constant in ceea ce priveste alocatiile bugetare care sa permita plata antreprenorilor, in conformitate cu prevederile contractuale, si care sa nu conduca la intarzieri la plata, care ulterior pot conduce desigur la intarzierea lucrarilor.

Trebuie sa precizam faptul ca pentru orice problema intampinata facem tot ce este posibil sa gasim solutii, astfel incat santierele sa nu se blocheze, iar investitiile sa fie predate la timp beneficiarilor, precum: 

• rezilierea contractelor cu antreprenorii neperformanti si reluarea lucrarilor;

• penalitati pentru intarzieri in executie;

• optimizarea finantarii si diminuarea arieratelor;

• monitorizarea proiectelor majore la nivel de companie.

- Strategia financiara a CNI pentru 2025 a fost adaptata la contextul economic si la politica bugetara nationala. CNI functioneaza sub autoritatea Ministerului Dezvoltarii si gestioneaza investitii in infrastructura publica, iar orice decizie financiara se incadreaza in rigorile legislative. In acest cadru, prioritatile au inclus securizarea finantarii proiectelor esentiale si asigurarea unei discipline financiare stricte. In practica, planificarea bugetara a alternat intre extinderea portofoliului de proiecte majore si prioritizarea celor cu impact maxim, respectand limitele legale ale angajamentelor bugetare.

Compania Nationala de Investitii "CNI" - SA indeplineste rolul de structura de implementare pentru proiectele finantate prin PNRR - Componenta 12 Sanatate - Investitia specifica I2.1 "Infrastructura spitaliceasca publica noua" si Componenta 15 - Educatie, Investitia 1 "Construirea, echiparea si operationalizarea a 110 Crese".

Printre obiectivele majore incluse in responsabilitatea CNI se regaseste si realizarea Institutului Regional de Oncologie Timisoara - proiect cu impact strategic pentru infrastructura medicala din vestul tarii. In parteneriat cu Ministerul Sanatatii se va realiza obiectivul de investitii in cadrul Programului Operational Sanatate, cu finantare din fonduri europene.

In paralel, CNI s-a aliniat constant prevederilor legislative privind prioritizarea investitiilor publice. Conform HG nr. 43/2025, proiectele de interes major (inclusiv cele derulate de CNI) sunt clarificate prin criterii de prioritizare stabilite la nivel guvernamental.

- CNI si-a concentrat resursele pe domenii cu impact direct si imediat asupra calitatii vietii cetatenilor. Investitiile au fost orientate in special catre:

• Educatie: constructia si modernizarea de unitati de invatamant (gradinite, scoli, licee si campusuri universitare), amenajate dupa standarde moderne si eficiente energetic. Acest program reduce decalajele educationale si sprijina invatamantul in toate regiunile tarii.

• Sanatate: dezvoltarea si adaptarea infrastructurii medicale la standarde europene. In 2025 s-au continuat lucrarile la noi spitale si centre de sanatate publica, consolidand capacitatea sistemului sanitar.

• Sport: investitii in facilitati sportive de anvergura (sali polivalente, bazine, stadioane, patinoare). O prioritate a fost crearea de baze sportive locale de calitate, care sa sustina atat activitatile comunitare, cat si competitii nationale si internationale.

• Cultura si social: reabilitarea si dotarea centrelor culturale, bibliotecilor si caminelor culturale. Aceste investitii mentin vie traditia culturala locala si asigura spatii adecvate pentru evenimente si activitati comunitare.

• Infrastructura locala: lucrari edilitare si sisteme de apa-canalizare, precum si modernizarea constructiilor publice din administratia locala.

Toate aceste domenii sunt aliniate cu strategiile nationale de dezvoltare si cu obiectivele de coeziune teritoriala. CNI respecta, prin programele sale, criteriile adoptate de Guvernul Romaniei (ex. HG nr. 43/2025) pentru prioritizarea investitiilor publice, concentrandu-se pe proiecte care asigura "valoare reala pentru cetateni" si genereaza efecte pozitive pe termen lung.

De asemenea, este demn de retinut contextul bugetar din anul 2025, prin OUG nr. 52/2025 fiind modificat PNCIPS, suspendandu-se mai multe subprograme pana la 01.01.2028 (sali de sport, asezaminte culturale si fose septice), iar altele fiind abrogate (sali de cinema, drumuri de interes local si judetean, imobile cu risc seismic). 

- Pentru 2026, CNI pregateste un portofoliu ambitios de proiecte strategice. Printre acestea se numara continuarea programelor majore de infrastructura educationala (crese, gradinite, scoli, camine studentesti), proiecte de construire/ modernizare a facilitatilor sportive (baze sportive, construirea de stadioane si sali polivalente emblematice) si proiecte importante in domeniul sanatatii si pe pilon cultural (reabilitari complexe de spitale si institutii culturale). 

Programele nationale de investitii stabilesc criterii clare pentru proiectele prioritare, iar CNI lucreaza in stransa legatura cu ministerul de resort pentru a se asigura ca obiectivele propuse sunt incluse in planurile guvernamentale de finantare. In acest sens, se vor continua proiectele semnificative deja incepute si se vor lansa initiative noi in sectoarele-cheie.

Toate aceste proiecte au fost prioritizate pe baza nevoilor comunitatilor si a solicitarilor transmise de catre autoritatile locale.

Totusi, pentru Compania Nationala de Investitii, toate obiectivele aflate in diverse stadii de derulare sunt importante. Ne concentram in egala masura pe implementarea fiecarui proiect si urmarim finalizarea cat mai multor lucrari in termenele asumate, cu respectarea prevederilor legale si a standardelor de calitate.

Criteriile stabilite prin actele normative mentionate vin in sprijinul unei prioritizari transparente, dar nu afecteaza angajamentul nostru fata de intreaga paleta de investitii pe care le gestionam.

• Reabilitarea, consolidarea, modernizarea, extinderea si dotarea sediului istoric al Academiei Romane si Construirea Corpului nou - Aula, Bucuresti;

• Reabilitarea si extinderea Asezamantului Spitalicesc PRECISTA;

• Construire centru sportiv si de recreere - str. Sportului nr. 2, Salonta (judetul Bihor);

• Construirea Stadionului Municipal Targoviste (judetul Dambovita);

• Construirea patinoar artificial din municipiul Sfantu Gheorghe (Covasna);

• Complex Multifunctional Sala Polivalenta Brasov;

• Constructie si dotari Centru pentru Optica de Mare Putere din Magurele (judetul Ilfov);

• Reabilitarea si modernizarea DJ 1021, Valea Doftanei (Prahova) - Bradet (Brasov).

• Construire camin studentesc - Universitatea din Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 204, sector 6, Bucuresti;

• Construirea Stadionului "Gheorghe Hagi", din Constanta;

• Constructia Pavilionului detinere cu 500 de locuri in Bistrita;

• Construire Camin Studentesc - Universitatea din Oradea;

• Construire si dotare Complex Sportiv Corvinul 1921 Hunedoara;

• Construire Arena multifunctionala CS Dinamo Bucuresti;

• Construirea Stadionului Tineretului din Brasov.

 

- In 2026, CNI isi propune sa finalizeze aproximativ 240 de investitii, in conditiile asigurarii finantarii;

- CNI isi propune sa diversifice sursele de finantare si sa maximizeze absorbtia fondurilor disponibile, inclusiv programe europene si fonduri nationale dedicate dezvoltarii infrastructurii. Prioritatile raman:

• cresterea capacitatii de implementare si optimizarea proceselor interne;

• dezvoltarea proiectelor cu impact strategic national;

• adaptarea continua la standardele europene in materie de eficienta energetica si sustenabilitate.

Astfel, ca perspectiva de finantare pentru anul 2026 identificam PNRR si o implicare cat mai accentuata a utilizarii fondurilor externe rambursabile si nerambursabile pentru realizarea investitiilor conform domeniului de activitate si in corelare cu fondurile provenite de la bugetul de stat. 

 

- Principala dificultate o constituie continuitatea finantarii publice intr-un buget de investitii limitat. Pentru a le face fata, CNI va colabora indeaproape cu Ministerul Dezvoltarii si cu Guvernul, incercand sa deblocheze sau sa asigure sumele necesare finalizarii proiectelor angajate.

Un alt aspect important va fi gestionarea relatiilor cu antreprenorii care gestioneaza proiectele noastre. Se va explica situatia financiara asigurandu-ne ca toti inteleg contextul in care operam. Aceasta ne va permite sa mentinem un nivel ridicat de incredere si colaborare, chiar si in perioadele de intarziere a platilor.

Pentru a minimiza impactul asupra proiectelor in desfasurare, vom implementa masuri de gestionare a resurselor si de optimizare a proceselor interne.

CNI isi mentine angajamentul ca, indiferent de provocari, fiecare proiect sa fie finalizat la standardele asumate, contribuind astfel la pozitionarea CNI ca un lider de top in infrastructura publica din Romania.