Bancile ar trebui sa fie ingrijorate ca imprumuturile pe care le dau economiei verzi sa nu devina neperformante, iar un control adecvat al costurilor ar trebui sa ia in considerare nu numai cifra de afaceri, ci viabilitatea pe termen lung a proiectului, sustine Valentin Lazea, economist-sef la Banca Nationala a Romaniei (BNR)."Bancile nu ar mai trebui sa zica: "Sunt bani in economia verde, va creditam pentru ca sunt bani multi. Hai sa facem cifra de afaceri mare si nu ne intereseaza decat cifra de afaceri". Nu. Ele ar trebui sa fie ingrijorate, bancile, ca aceste credite pe care le dau economiei verzi sa nu devina neperformante, tocmai pentru ca nu exista un control adecvat al costurilor. Si cum s-ar putea face un control adecvat al costurilor? Bancile ar trebui sa poata, cand analizeaza un proiect, sa se uite nu numai la partea financiara, deci strict la cifre, ci si sa se uite la viabilitatea pe termen lung. Deci cat profit poate genera pe ciclul de viata al produsului si de asemenea sa se uite daca cumva nu exista alte solutii tehnice mai putin costisitoare. Deci acelasi efect, dar cu solutii tehnice mai putin costisitoare", a declarat Valentin Lazea, la conferinta "Romania - Banking & Business", organizata de Oxygen Events. .
El considera ca in acest context bancile ar trebui sa aiba o cu totul alta abordare si ar trebui sa detina un departament specializat, cu oameni care sa poata discuta cu potentialul beneficiar din industria verde.
"Sigur ca acest lucru ar implica faptul ca bancile sa aiba un departament specializat, de ingineri, de chimisti, de oameni de specialitate care sa poata discuta cu potentialul beneficiar din industria verde si sa-i spuna: "Stai asa, nu te grabi sa iei solutia 'a' care e scumpa, ia solutia 'b', care e mai putin scumpa si care iti garanteaza tie un profit, iar mie, bancii, imi garanteaza ca vei putea sa rambursezi creditul. Sigur, asta inseamna o cu totul alta abordare din partea bancilor. O schimbare a localizarii dinspre cifra de afaceri si profit si atat inspre sustenabilitatea afacerii clientului si, pe cale de consecinta, spre propria sustenabilitate prin faptul de a nu avea credite neperformante", a explicat economistul-sef al BNR.
De asemenea, Lazea a subliniat ca foarte multe industrii verzi, nu atat in Romania, cat in alte state din Europa, s-au dovedit a fi nerentabile, pentru ca in amonte de aceste industrii verzi s-au dezvoltat alte industrii conexe, care produc inputuri pentru industriile verzi foarte scumpe. Specialistul BNR a dat ca exemplu palele de la centralele eoliene, care se fac din materiale scumpe, aliaje de titan, in loc sa se faca din aluminiu sau materiale mai ieftine. Un alt exemplu oferit este din agricultura, unde se folosesc roboti pentru a stropi culturile.
"Solutiile astea scumpe, daca nu exista un control al costurilor, se intorc impotriva industriilor verzi, pentru ca nu o sa-ti cumpere nimeni kilowatul, care costa dublu, pentru ca s-a folosit titan si nu stiu mai ce, n-o sa-ti cumpere nimeni sparanghelul care costa 5 euro legatura, s.a.m.d. Deci s-a constatat, repet, in Europa, ca multe din aceste industrii sufera de pe urma inputurilor foarte scumpe si ca rezultat au costuri foarte scumpe. Este treaba bancilor sa controleze costurile? Parerea mea este ca da, categoric este treaba bancilor si este interesul bancilor", a afirmat Valentin Lazea.
Intrebat despre definirea creditelor verzi, Sergiu Oprescu, presedinte executiv al Alpha Bank Romania si director general al Retelei Internationale Alpha Bank, a spus ca ceea ce este verde ar trebui inteles in acelasi fel de catre toate partile interesate si in aceeasi masura ar trebui sa poata fi verificat usor de acestea. Astfel, definirea si taxonomia ar trebui sa fie clare la nivelul Uniunii Europene. El a mentionat ca orice intarziere in alinierea taxonomiei va avea impact asupra vitezei de implementare a Tranzitiei Verzi. Pentru informatii suplimentare, click aici!
