In fata datoriilor galopante si cu o presiune tot mai mare pentru consolidarea finantelor publice, austeritatea devine norma in multe tari emergente si in curs de dezvoltare. Cu toate acestea, contrar credintei populare, aceste masuri nu declanseaza sistematic valuri de proteste. Austeritatea: un raspuns global la criza datoriilor
De la criza financiara din 2008, datoria publica mondiala aproape s-a dublat, atingand un nivel record de 102.000 de miliarde de dolari in 2024. Aceasta crestere este deosebit de pronuntata in economiile in curs de dezvoltare, unde datoria a crescut de doua ori mai rapid decat in tarile avansate. Costul in crestere al datoriei indica aparitia unui val de austeritate sub forma de reduceri bugetare sau cresteri ale impozitelor.
O realitate contrastanta intre regiuni si tari
Impactul austeritatii asupra stabilitatii sociale variaza considerabil de la o regiune la alta si poate fi uneori profund destabilizator. In Ecuador, de exemplu, eliminarea subventiilor pentru combustibil in 2019 a paralizat tara timp de zece zile, fortand guvernul sa dea inapoi. In Kenya, cresterea impozitelor in 2024 a provocat revolte care au dus la luarea cu asalt a Parlamentului, fortandu-l pe presedintele Ruto sa retraga legea finantelor si sa intre in dialog cu opozitia.
Cu toate acestea, ultimul studiu Coface arata ca masurile de austeritate nu declanseaza sistematic tulburari sociale. In tarile cu venituri mici din Africa si Orientul Mijlociu, punerea in aplicare a planurilor de ajustare fiscala este adesea insotita de o scadere a protestelor.
Ponderea inegalitatii si a guvernantei
Acceptarea sau respingerea austeritatii depinde in mare masura de nivelul de inegalitate si de increderea in institutii. In tarile cu disparitati sociale accentuate si plase de siguranta slabe, tensiunile sunt mai frecvente, dupa cum arata situatia actuala din Kenya. In schimb, in contextele in care guvernanta se imbunatateste, calmul poate fi restabilit: in Sri Lanka, dupa o criza politica majora in 2022, sosirea unui nou guvern anticoruptie in 2024 a contribuit la reducerea tensiunilor.
Reduceri sau impozite: alegeri care conteaza
Natura masurilor de austeritate influenteaza, de asemenea, reactiile sociale. In America Latina, unde mai mult de 90% din planuri includ cresteri de taxe, protestele sunt adesea imediate. In schimb, in tarile emergente din Asia si Europa, guvernele favorizeaza in general reducerea cheltuielilor publice, ceea ce tinde sa provoace mai putine reactii sociale pe termen scurt.
Unde se situeaza Europa si Romania?
Austeritatea in Europa emergenta tinde sa se bazeze mai mult pe reducerea cheltuielilor. Totusi, in toate regiunile, consolidarea fiscala combina de obicei atat cresterea veniturilor, cat si reducerea cheltuielilor. In ceea ce priveste tulburarile sociale, definite ca fiind aparitia unor evenimente precum proteste de strada, revolte, demonstratii majore si alte forme de tensiuni interne, Europa Emergenta nu a inregistrat astfel de evenimente 2 ani la rand (2023 si 2024), marcand o perioada de calm.
In ceea ce priveste Romania, care se confrunta cu cel mai mare deficit bugetar din UE, tara este pregatita sa puna in aplicare al doilea pachet de masuri fiscale incepand cu jumatatea lunii august. Introdus pentru a reduce deficitul de peste 9% din PIB, acest pachet va pune presiune pe peisajul social, economic si politic local.
“Romania ar urma sa parcurga in urmatorii ani un traseu sinuos pentru care consolidarea fiscala este – putem spune – o „Stea a Nordului”. Aceasta directie va reclama din partea factorului politic provocarea de a defini nu doar o strategie fezabila, dar si abilitatea de a obtine si apoi, apara, un contract social cu toate fortele impactate (spatiul corporativ, populatie, sindicate). Provocarea ar veni din orizontul lung de timp pentru care trebuie securizat acest contract social respectiv cel putin 4-5 ani.
In acelasi sens, conditia sine qua non pentru ca Romania sa reuseasca o constituie stabilitatea politica. In absenta acesteia, orice narativ cu privire la masurile de consolidare fiscala, precum si orice executie a acestei strategii (oricat de bine articulate „pe hartie”) vor calatori pe o gheata foarte subtire, expunand Romania la riscul de a nu ajunge la destinatia dorita, cu implicatii asupra rating-ului suveran, a costurilor de finantare, precum si a tractiunii in afaceri si apetentei investitionale,” a declarat Bogdan Nichisoiu, Regional (Central & Eastern Europe) Enhanced Information Manager.
