RENOVATION WAVE, un proiect care depinde de un mix legislativ, financiar si tehnic

Strategia Renovation Wave propusa de Comisia Europeana, ce vizeaza dublarea ratelor de reabilitare a stocului de cladiri prin implementarea unor standarde inalte de performanta si scheme inovatoare de finantare, este considerata critica in procesul de atingere a tintelor climatice propuse pentru 2030. Oficialii europeni constientizeaza dificultatea obiectivului respectiv, mai ales pe segmentul reducerii cu 55% a emisiilor de dioxid de carbon, care nu este tangibil decat daca se aplica masuri ferme in domeniul cladilor, responsabile de 36% din emisiile de gaze cu efect de sera. Nu trebuie uitat nici faptul ca aceste imobile reprezinta un activ deosebit de valoros, estimat la zeci de mii de miliarde euro. Un alt element ce trebuie avut in vedere in contextul pandemiei Covid-19 este acela ca activitatile de reabilitare reprezinta o sursa foarte importanta de locuri de munca, calculele indicand 18.000 de slujbe pentru fiecare miliard investit. In prezent, pe continent exista mai mult de 200 de milioane de cladiri imbatranite si ineficiente din punct de vedere energetic, din care, in medie, sunt renovate in prezent mai putin de 1% in fiecare an. O reabilitare in profunzime presupune, in principal, obtinerea unor economii de energie de minimum 60%, cu efecte deosebite atat in planul facturilor, cat si al emisiilor de CO2. Un astfel de proces presupune folosirea unor termosisteme moderne si instalarea unor ferestre si echipamente HVAC foarte performante. In plus, este nevoie de implementarea unui sistem simplu si fiabil, care sa castige increderea autoritatilor si utilizatorilor finali. La fel ca in alte industrii, trebuie stabilite anumite norme, in Olanda de exemplu pana in 2021 doua milioane de apartamente urmand sa fie renovate pentru a atinge nivelul B de eficienta energetica, iar pana in 2023 toate cladirile de birouri vor trebui sa se incadreze minimum in clasa C. Avantajul unui astfel de sistem de performanta consta in faptul ca este usor de explicat, de implementat si de auditat. Comisia Europeana a alocat in bugetul pentru urmatorii 7 ani un fond special de recuperare in valoare de 750 miliarde euro, 37% din bani fiind necesar sa se utilizeze in investitii ecologice. Din aceasta suma, 100 miliarde euro vor fi alocati, cel mai probabil, pentru cladiri, iar modul cum vor fi cheltuite aceste fonduri este extrem de important. Expertii considera ca pentru obtinerea unor rezultate optime, se impune o colaborare foarte buna cu specialistii tehnici si financiari. O abordare inteligenta a problematicii respective ar putea transforma miliardele de euro actuale in mii de miliarde in deceniile urmatoare. Pentru reusita progamului Renovation Wave va fi asadar necesar un mix legislativ, financiar si tehnic, iar un eventual succes al acestui plan ar surclasa chiar si felul in care Europa a fost reconstruita dupa Al Doilea Razboi Mondial. Pentru informatii suplimentare, click aici