
„Aceasta injectie suplimentara de fonduri publice este o oportunitate de angajare ferma pe calea realizarii obiectivelor valului de renovare pana in 2030 si a obiectivelor climatice pentru 2050”, a declarat Adrian Joyce, director al Renovate Europe. Studiul mai subliniaza, de asemenea, necesitatea dezvoltarii unui cadrul favorabil pentru a crea piete de renovare sustenabila. ”Investitiile planificate trebuie sa fie legate de reforme, astfel incat sa creeze un teren fertil pentru ca piata renovarilor sa creasca si sa se aprofundeze dupa 2026”, au afirmat cercetatorii implicati in realizarea studiului. „In caz contrar, eforturile PNNR vor zadarnicite. Atragerea finantarii private ar trebui sa fie prioritara, alaturi de eforturile de a construi capacitati de livrare si de a crea sinergii cu alte surse de finantare comunitare si nationale”, au mai aratat acestia. Din pacate, statele membre au demonstrat o viziune limitata in ceea ce priveste crearea unei infrastructuri care sa permita coordonarea sectorului renovarii dincolo de punerea in aplicare a masurilor individuale din PRNR.
Studiul subliniaza, de asemenea, importanta unui cadru de reglementare ambitios la nivelul UE, care sa completeze si sa impulsioneze actiunile din PRNR-uri pe teren. De exemplu, introducerea standardelor minime de performanta energetica (MEPS) obligatorii in cadrul EPBD ar trimite un semnal puternic intregului lant valoric al renovarii, de la investitorii institutionali la utilizatorii cladirilor. Cercetarea acopera 18 din cele 27 de state UE, unde suma totala propusa pentru renovarea energetica este de 39,9 miliarde euro sau 8,4% din totalul alocat de finantare. Acest procent variaza de la un minim de putin peste 3% in Austria, pana la un maxim de peste 16% in Belgia. Pentru informatii suplimentare, click aici