Pentru perioada 2014-2020, Comisia Europeana si-a asumat angajamentul de a cheltui din bugetul UE cel putin un euro din cinci (20%) pentru actiuni in domeniul climei. Pentru perioada 2021-2027, acest obiectiv a fost majorat la 25% (un euro din patru). Potrivit unui nou document de analiza al Curtii de Conturi Europene (CCE), stabilirea unor astfel de obiective poate constitui o masura eficienta in directia atingerii obiectivelor climatice ale UE, atat timp cat metodologia utilizata pentru urmarirea fondurilor este fiabila si se aplica in mod consecvent in toate domeniile de politica.Totusi, CCE avertizeaza ca pandemia de Covid-19 ar putea modifica prioritatile politice, reorientand atentia spre combaterea amenintarilor la adresa sanatatii publice, stimularea economiei sau crearea de locuri de munca.
Combaterea schimbarilor climatice reprezinta o prioritate majora pentru UE. In loc sa creeze un instrument de finantare specific pentru combaterea schimbarilor climatice, Comisia Europeana a optat pentru stabilirea unui obiectiv privind procentul din bugetul UE care sa fie cheltuit pentru actiuni in domeniul climei. In acest context, urmarirea cheltuielilor legate de clima inseamna masurarea contributiei financiare aduse la obiectivele climatice din diferite surse de finantare ale UE si evaluarea masurii in care au fost atinse aceste obiective de cheltuieli.
"Cu totii ne dorim un buget al UE cu adevarat mai «verde». S-au inregistrat progrese, dar subzista riscul supraestimarii actiunilor UE in domeniul climei. In perspectiva perioadei de dupa 2020, a Pactului verde al Comisiei si a obiectivului mai ambitios de 25%, sunt necesare raportari fiabile cu privire la cheltuielile legate de clima", a declarat Joëlle Elvinger, membra CCE responsabila de analiza.
Curtea de Conturi Europeana s-a concentrat pe urmarirea actiunilor climatice in domeniul politicii agricole, in domeniul politicii de coeziune si in cel al politicii de cercetare, care, impreuna, reprezinta marea majoritate a cheltuielilor legate de clima. Aceasta avertizase anterior (in Raportul special nr. 31/2016) cu privire la riscul ca obiectivul actual de a consacra 20% din bugetul UE pentru cheltuieli aferente actiunilor in domeniul climei sa nu fie atins. In acest nou document de analiza, Curtea reitereaza preocuparile sale privind metodologia utilizata de Comisie pentru urmarirea cheltuielilor legate de clima. Impactul negativ al cheltuielilor care duc la o crestere a emisiilor nu a fost contabilizat. Mai mult, Comisia a supraestimat masura in care cheltuielile UE, si in special anumite scheme din cadrul politicii agricole comune (PAC), ar putea contribui la combaterea schimbarilor climatice.
In mai 2018, in prima sa propunere de buget pe termen lung al UE sau de „cadru financiar multianual” (CFM) pentru perioada 2021-2027, Comisia si-a majorat obiectivul privind cheltuielile UE pentru combaterea schimbarilor climatice de la 20% la 25%. Propunerea sa din decembrie 2019 privind Pactul verde european a confirmat aceasta crestere.
In mai 2020, Comisia - la solicitarea Consiliului European si a Parlamentului European - a prezentat o propunere revizuita de CFM pentru perioada 2021-2027, inclusiv un plan de relansare finantat prin indatorare pentru a combate efectele crizei provocate de pandemia de Covid-19. Aceasta propunere este in prezent in curs de negociere. Cheltuielile globale legate de clima ale UE vor depinde de rezultatul acestor negocieri si de tipul investitiilor pentru care vor fi cheltuite efectiv fondurile suplimentare ale UE. In orice caz, schimbarile climatice vor ramane o provocare la nivel mondial si o preocupare majora pentru cetateni, pentru factorii de decizie politica si pentru partile interesate.
