La inceputul lunii martie a.c., analistii Roland Berger au publicat cea de-a doua editie a cercetarii Smart City Index – The Smart City Breakaway, potrivit caruia 90% din marile orase nu au inca o strategie oficiala Smart City, iar metropolele asiatice sunt mai avansate din acest punct de vedere decat orasele europene. Totusi, administratorii oraselor ce au adoptat strategii „smart” fac progrese prin implementarea unor unitati de coordonare centralizata si a proiectelor-pilot.„Populatia in crestere, blocajele de trafic si poluarea aerului reprezinta provocari cu care se confrunta orasele mici si mari din intreaga lume. Aceste probleme ar putea fi rezolvate cu ajutorul tehnologiilor digitale, incorporate intr-o strategie Smart City. De exemplu, serviciile de mobilitate avansata (e-mobility) intr-un oras inteligent ar putea fi integrate in sisteme inteligente de gestionare a traficului si alimentate de la retele inteligente de energie electrica. Astfel, centrele urbane trebuie sa aiba servicii integrate daca doresc sa transforme actiunile individuale de modernizare intr-o strategie unitara de succes a orasului inteligent”, se arata in studiul citat, care include o analiza a 153 de orase din intreaga lume.
„Viena ocupa prima pozitie pentru a doua oara consecutiv, in clasamentul oraselor inteligente, deoarece capitala Austriei detine o strategie-cadru integrata si adopta solutii inovatoare pentru mobilitate, mediu, educatie, asistenta medicala si administratie publica, precum si un sistem de monitorizare a progresului proiectelor individuale”, a precizat Thilo Zelt, partener in cadrul Roland Berger. De asemenea, Londra detine al doilea loc in clasament, dar, in general, cele mai convingatoare strategii Smart City apartin metropolelor asiatice.
Numarul oraselor cu o strategie clara de tip Smart City aproape s-a dublat in ultimii doi ani, de la 87 la 153 de orase. Cu toate acestea, 90% din acestea inca nu au o strategie integrata Smart City. Chiar si atunci cand aceasta este integrata, constituie doar primul pas, deoarece, de fapt, implementarea conteaza cu adevarat. Viena, de exemplu, inregistreaza performante avansate in domeniul serviciilor medicale „inteligente” si este primul oras din tarile cu populatie vorbitoare de limba germana care ofera baze deschise de date de interes public. In Londra, o buna parte din mobilierul stradal (stalpi de iluminat public, banci din parcuri/stradale etc.) asigura transmisie Wi-Fi, integreaza senzori de monitorizare a calitatii aerului si au module de incarcare a vehiculelor electrice. Singapore, la randul sau, a implementat un proiect-pilot al unui program national mai amplu de identitate digitala, sub forma sistemului de autentificare „SingPass”, iar autoritatile singaporeze instaleaza, de asemenea, sisteme inteligente de iluminare, coordoneaza mijloace autonome de transport (ce asigura transfer intre destinatii prestabilite) si asigura solutii de telemedicina.
In cadrul analizei Roland Berger se mai arata ca, in continuare, trebuie depuse multe eforturi in ceea ce priveste punerea in aplicare a strategiilor Smart City. „Deseori, strategiile sunt clare si avansate, dar nu se stie cine trebuie sa-si asume responsabilitatile implementarii. In multe cazuri, nu exista o persoana cu functie de coordonare, care sa aiba expertiza potrivita pentru a derula proiectul ambitios de transformare a metropolei intr-un oras inteligent”, avertizeaza Thilo Zelt.
Entitatile decizionale centrale, cum ar fi Chief Digital Officer, din Londra sau Agentia Smart City, din Viena, sunt exemple bune pentru ceea ce inseamna administrarea unui proiect complex, de tip Smart City. Acestea pun la dispozitie expertiza tehnica si gestioneaza proiecte la nivel centralizat, coordonand si moderand interesele divergente dintre municipalitate, guvern si furnizorii de servicii si solutii. Coordonarea tuturor grupurilor implicate este unul dintre punctele-cheie ale unei strategii Smart City de succes. Un cadru juridic transparent este un alt factor esential, pentru ca, dupa cum apreciaza Thilo Zelt, trebuie sa existe un cadru legal care sa protejeze toate datele colectate, iar administratiile locale trebuie sa dezvolte infrastructura tocmai pentru a putea permite utilizarea efectiva a datelor. Pentru a descarca studiul complet, click aici!
