
In fine, potrivit cercetarii, cererea de lacuri si vopsele PUR din industrie s-a plasat in 2017 la aproape 325.000 de tone in anul 2017. In acest caz, prevaleaza vanzarile de produse care asigura protectia facilitatilor industriale si echipamentelor, cu precadere in industria petroliera (extractia si rafinarea petrolului, fabricarea materialelor petrochimice) si in industria energetica. Alte sectoare industriale au si cel mai redus nivel al cererii si, implicit, al gradului de utilizare a lacurilor si vopselelor pe baza de PUR - de aceasta data, dintr-o categorie extrem de specializata (cum ar fi productia de dispozitive electrice si electronice, sectorul de ambalaje, echipamente sportive, medicale si industria textila).
Formulele cu solventi „bio” au un impact deosebit pe piata
Desi solutiile de protectie si nuantare pe baza de PUR si alti polimeri sintetici nu par a fi detronate pe termen lung, dupa cum arata expertii de la Vincentz Network GmbH & Co KG (coordonatori ai platformei specializate de afaceri European Coatings), cuvinte ca „sustenabilitate”, „verde” sau termeni precum „prietenos cu mediu” se folosesc zilnic in universul industriei de lacuri si vopsele. Astfel incat, nu este surprinzator ca, la nivel global, continutul materialelor „bio” in formulele specifice prepararii vopselelor va spori inevitabil. De asemenea, proportia solventilor alternativi, bazati pe substante „bio”, va creste exponential.
„Multe vopsele si solutii de protectie a suprafetelor, ce poarta etichete ca «produs prietenos cu mediul», «solutie eco» etc., sunt deja disponibile pe piata. Si, potrivit analizelor realizate in laboratoare independente, este adevarat ca materiile prime «bio» sau reciclabile isi gasesc tot mai mult locul in formulele produselor finite. Totusi, continutul ecologic ramane, de regula, destul de redus, iar numarul produselor ce au proprietati reale «bio» nu reprezinta un parametru usor de gestionat. Insa, dezvoltarea de produse «verzi» este proeminenta in industria mondiala de lacuri si vopsele”, precizeaza expertii European Coatings. „Producatorii doresc sa identifice solutii alternative care sa diminueze gradul de folosire, in domeniul vopselelor, a substantelor chimice riscante sau, de multe ori, toxice, fara sa afecteze insa performantele produselor finite. De asemenea, acorda atentie ciclului de exploatare, luat in considerare in declaratiile pe care sunt obligati sa le elaboreze cu privire la impactul vopselelor asupra mediului. Tehnologia substantelor chimice «verzi» are - si va dobandi - un rol tot mai important in industria chimica, axata la randul sau pe solutii regenerabile”, a declarat dr. Idoia Etxeberria, cercetatoare la Technalia si care s-a implicat in proiectul european ECOBIOFOR (Ecopaint Bio-Based Formulations) pentru dezvoltarea si productia de solventi ecologici.
Industria de vopsele, sisteme de protectie a suprafetelor, cerneala pentru imprimare si adezivi este principala consumatoare de solventi, cu o cota de 60% din totalul livrarilor unor asemenea substante. Datele statistice disponibile in acest domeniu sunt totusi destul de putine. Astfel, Grupul European al Industriei de Solventi (ESIG) arata ca nu mai putin de 5 milioane de tone de solventi se consuma in UE, in fiecare an. Doar 630.000 de tone sau mai putin de 13% reprezinta solventi ecologici. O imagine aproape similara poate fi proiectata la nivel global, dupa cum explica specialistii European Coatings, citand surse independente de analiza. Astfel, Isaac Premsingh, autorul uneia din rarele cercetari globale despre solventii „bio”, realizate la comanda companiei de analiza a pietei Frost & Sullivan, estimeaza ca, din punct de vedere cantitativ, volumul pietei globale de solventi (din toate categoriile) a fost, in 2015, de 21,6 milioane de tone. El afirma ca solventii ecologici (sau „bio”) nu depasesc 12% din total, ceea ce ar insemna cam 2,6 milioane de tone, cu o valoare prognozata la cel mult 4,78 miliarde euro. Dupa cum subliniaza Isaac Premsingh, consumul de solventi „bio” ar fi, in acest context, predictibil: Asia-Pacific acapareaza „partea leului”, cu un milion de tone sau 39% din total, in Europa ajung 700.000 de tone, in America de Nord 500.000 de tone, iar in America de Sud 200.000 de tone. Diferenta, de 200.000 de tone, se indreapta spre toate celelalte regiuni ale globului, dar mai ales in Orientul Mijlociu si Africa. Remarcand ca industria de vopsele, produse de protectie a suprafetelor si cerneala de tiparire este principala consumatoare de solventi ecologici (40% din livrarile totale), dr. Idoia Etxeberria estimeaza ca numai in Europa, la nivelul lui 2020, livrarile de solventi „bio” vor depasi in premiera pragul de un milion de tone. Isaac Premsingh a anticipat, de altfel, aceasta estimare: el considera ca in Europa rata medie compozita de crestere anuala CAGR va fi de +8,8% in intervalul 2015-2020. Procentul CAGR corespunzator pentru America de Nord va fi de +7,3%, in timp ce in America de Sud se va inregistra o crestere sustinuta a CAGR, indicator stabilit la +10%. Majorari si mai accentuate se vor observa insa in Africa si Orientul Mijlociu (+11%), precum si in Asia-Pacific (+12,6%).
Daca aceste previziuni se vor transpune in realitate, consumul de solventi ecologici va ajunge in America de Nord la 750.000 de tone pe an, iar in 2020 industria vopselelor din America de Sud va folosi 300.000 de tone de solventi „bio”, la fel ca si unitatile de productie din Orientul Mijlociu si Africa. In Asia-Pacific, tot in 2020, cererea de solventi ecologici va reprezenta circa 43% dintr-un volum total mondial de 4,1 milioane tone de asemenea substante, cu un consum estimat la aproape 1,75 milioane de tone. Informatii suplimentare, la www.ceresana.com si www.european-coatings.com