In contextul in care cladirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie si 36% din emisiile de gaze cu efect de sera la nivelul Uniunii Europene, investitiile in solutii de automatizare si management inteligent al energiei devin treptat o prioritate strategica pentru sectorul public, conform Promelek XXI, unul dintre principalii jucatori ai pietei locale de echipamente electrice, parte a grupului spaniol Elektra.La nivel global, piata sistemelor de Building Management Systems (BMS) este estimata la aproximativ 23–24 miliarde dolari in 2025 si ar putea depasi 80 de miliarde dolari pana in 2034, cu o rata medie anuala de crestere de circa 15%, conform Precedence Research. De asemenea, datele arata ca Europa detine peste o treime din aceasta piata, fiind unul dintre centrele majore de adoptie a tehnologiilor pentru cladiri inteligente.
In acelasi timp, conform EEA Greenhouse Gas Inventory, peste 85% din cladirile din UE au fost construite inainte de anul 2000, iar aproximativ 75% sunt considerate ineficiente energetic dupa standardele actuale – ceea ce face din modernizarea tehnica a cladirilor publice una dintre cele mai importante directii ale tranzitiei verzi.
BMS – de la optiune la necesitate
Revizuirea recenta a Directivei europene privind performanta energetica a cladirilor (EPBD) introduce cerinte clare pentru cladirile nerezidentiale: sistemele de automatizare si control (BACS/BMS) devin obligatorii peste anumite praguri de putere instalata, pentru a asigura monitorizarea continua a consumului, identificarea pierderilor si optimizarea functionarii sistemelor tehnice ale cladirii.
Studiile europene derulate de BRE Trust arata ca trecerea de la solutii de control de baza la sisteme avansate de automatizare poate aduce economii de energie de pana la 25–30% in cladirile mari de birouri si in cladirile publice, in functie de clasa de performanta a sistemului implementat, conform standardului EN 15232 si analizelor realizate de asociatii de profil.
"Vedem o schimbare clara de paradigma: in proiectele de infrastructura publica, BMS nu mai este o dotare optionala, ci o conditie esentiala pentru eficienta energetica, transparenta in exploatare si conformare cu reglementarile europene. Tot mai multe spitale, scoli sau cladiri administrative includ de la inceput in caietele de sarcini componente de automatizare si monitorizare integrata”, explica Remus Hategan, Director General al Promelek XXI.
Cerere in crestere pentru BMS in cladirile publice si proiectele complexe
In 2025, Promelek XXI observa o crestere vizibila a cererii pentru solutii BMS in proiectele publice la nivel national, cu precadere in campusuri educationale (scoli, gradinite, licee, universitati) si unitati medicale.
Segmentul BMS are in prezent o pondere estimata de aproximativ 7% in business-ul de eficienta energetica Promelek XXI, de doua ori mai mult fata de acum cativa ani. In aceeasi perioada, numarul proiectelor care includ componente de BMS s-a dublat in linie cu tendintele de la nivel european, unde ritmul de implementare este sustinut de noul cadru de reglementare.
"Daca ne uitam la ultimii trei ani, vedem ca BMS a trecut de la o nisa tehnica la un criteriu de evaluare in aproape orice proiect de anvergura. Ponderea proiectelor in care se discuta explicit despre automatizare a crescut simtitor in portofoliul nostru. Este o transformare accelerata, sustinuta atat de presiunea legislativa, cat si de nevoia reala de a controla costurile cu energia”, adauga Remus Hategan.
Diferentiatori: integrare, arhitectura deschisa si suport de inginerie
In linie cu tendintele globale de digitalizare a cladirilor, Promelek XXI mizeaza pe solutii BMS care permit integrarea multi-brand a echipamentelor, arhitecturi deschise, interoperabile, monitorizare centralizata si acces securizat la date, scenarii de control personalizate pentru diferite zone si functiuni ale cladirii.
"Un BMS modern nu se rezuma la a aprinde si stinge luminile sau la a porni si opri instalatiile de HVAC. Vorbim despre o platforma de decizie: datele colectate in timp real pot fi folosite pentru optimizarea programelor de functionare, pentru interventii proactive in mentenanta si pentru raportarea clara a performantei energetice”, subliniaza reprezentantul companiei.
Studiile internationale confirma faptul ca utilizarea datelor furnizate de sistemele BMS si de cele de automatizare permite nu doar economii de energie, ci si scaderea costurilor operationale si imbunatatirea confortului utilizatorilor, intr-un context in care standardele de calitate a mediului interior devin tot mai exigente.
2026: Extinderea portofoliului de BMS si consolidarea in proiectele non–rezidentiale
Pentru 2026, Promelek XXI isi propune sa extinda segmentul de solutii BMS atat in proiectele publice, cat si in cele private, cu o atentie speciala pentru cladiri precum unitati medicale si centre de agrement.
Obiectivul companiei este ca, pana la finalul anului 2026, ponderea BMS in cifra de afaceri pe proiectele de eficienta energetica sa ajunga la aproximativ 15%, cu un numar total de 20 de proiecte livrate la nivel national.
Pentru a sustine aceasta evolutie, in perioada 2024–2025 Promelek XXI a investit constant in actualizarea portofoliului de echipamente si tehnologii integrate in solutiile BMS, extinderea si specializarea echipelor de inginerie si suport tehnic si dezvoltarea de competente in proiecte cu componenta puternica de digitalizare si integrare IT.
BMS ca vector de transformare in tranzitia energetica
Cu 85–95% din cladirile existente astazi in UE care vor fi inca in picioare in 2050, potrivit EEA Greenhouse Gas Inventory , solutiile de automatizare si management al cladirilor joaca un rol esential in atingerea tintelor de decarbonizare si eficienta energetica.
"Cladirile nu mai pot fi privite doar ca infrastructura fixa. Ele devin platforme digitale, care trebuie sa fie conectate, monitorizate si optimizate. BMS este mecanismul prin care transformam reglementarile europene in rezultate masurabile, in facturi mai mici si in cladiri care isi respecta rolul in tranzitia energetica”, a incheiat Remus Hategan.
