MEC: Investitii de peste un miliard de euro in infrastructura educationala

Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) beneficiaza in 2025 de un buget alocat in valoare totala de 60,25 miliarde lei, in crestere cu 9,58% fata de executia bugetara din 2024. Cresterile bugetare in educatie vizeaza atat investitiile (preponderent prin PNRR cu obiective precum prevenirea abandonului scolar, dotarea scolilor, constructia de campusuri pentru invatamantul dual etc.), cat si asigurarea salariilor si a burselor. Pe segmentul cercetare-dezvoltare-inovare se urmareste o majorare a bugetului pentru competitiile dedicate proiectelor de cercetare si pentru alte activitati competitive. Pentru investitii, MEC beneficiaza de fonduri cumulate de peste un miliard de euro, europene si co-finantari nationale, pana la finalul anului 2027, cand se incheie perioada actuala de programare a fondurilor structurale.

Prin PNRR, Ministerul Educatiei coordoneaza apelul de proiecte privind Dotarea cu mobilier, materiale didactice si echipamente digitale a unitatilor de invatamant preuniversitar si a unitatilor conexe. Alocarea apelului de proiecte este de peste un miliarde de euro (fara TVA), fonduri ce pot fi accesate pana la finalul acestui an.

Tot din PNRR, mai este finantat si apelul de proiecte privind Programul-pilot pentru dezvoltarea consortiilor regionale pentru invatamant dual. Alocarea initiala a apelului de proiecte a fost de 338 milioane de euro (fara TVA), valoare eligibila din PNRR, pentru 10 consortii si 10 campusuri. Proiectele vor trebui finalizate pana la sfarsitul lunii august 2026. 

 

 

Programul national de investitii "Scoli sigure si sanatoase" se deruleaza in perioada 2023-2025 si are ca obiectiv general proiectarea si executia lucrarilor de interventii la cladirile unitatilor si institutiilor de invatamant preuniversitar de stat care prezinta niveluri insuficiente de protectie la actiuni seismice, degradari sau avarieri in urma unor actiuni seismice, in scopul cresterii nivelului de siguranta la actiuni seismice, precum si asigurarea functionalitatii acestora conform tuturor cerintelor fundamentale si a cresterii eficientei energetice a acestora.

In cadrul programului se realizeaza lucrari de interventii pentru consolidarea seismica, reabilitarea, modernizarea, cresterea performantei energetice, inclusiv lucrari de demolare partiala, dupa caz, la cladirile expertizate tehnic si incadrate prin raport de expertiza in clasa de risc seismic RsI, in care isi desfasoara activitatea didactica unitatile de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv de invatamant special, precum si la alte componente ale bazei materiale ale acestora, respectiv la cladirile internatelor, cantinelor, spatiilor pentru procesul de invatamant, bibliotecilor si atelierelor scolare. Beneficiarii programului sunt unitatile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritatile administratiei publice locale, inclusiv autoritatile administratiei publice locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Pot fi finantate si obiectivele de investitii care nu sunt incluse la finantare in programele derulate din fonduri externe nerambursabile in perioada de programare 2021-2027, prin PNRR sau prin alte programe nationale sau comunitare, inclusiv din contracte de imprumut semnate cu institutii de credit sau institutii financiare interne sau internationale.

 

 

In ceea ce priveste dezvoltarea campusurilor pentru invatamant dual, au fost finantate 29 de proiecte complexe, din PNRR si de la bugetul de stat, cu diverse masuri si bugete mari, pentru care au fost semnate contracte de finantare. Valoarea totala a proiectelor contractate este de 582,9 milioane de euro, din care suma de 338 milioane de euro este asigurata din PNRR si restul de la bugetul de stat.

Cele 29 de consortii sunt operationale, toate cu masuri continue de educatie si formare profesionala, cu un numar estimat de 5.800 de studenti inscrisi pe ruta duala completa la momentul finalizarii proiectelor. Potrivit datelor MEC, un campus devine operational (cu infrastructura si facilitati aferente) atunci cand poate gazdui elevi si studenti, fiind deja dotat cu resurse educationale, mobilier, ateliere de practica pentru studenti etc., precum si ateliere digitale, in timp ce un consortiu devine operational atunci cand sunt infiintate primele clase de universitate in sistem dual. In acest moment, toate campusurile au studenti inscrisi in clase duale, toate sunt functionale si se afla in proces de revizuire sau introducere a unor noi calificari. De asemenea, toate consortiile fac parte din grupurile de lucru dedicate revizuirii si initierii de noi calificari, grupuri coordonate de Centrul National pentru Dezvoltarea Invatamantului Profesional si Tehnic (CNDIPT) si toate consortiile au solicitat cifra de scolarizare pentru urmatorul an universitar.

Din anul universitar 2024-2025, sunt organizate 18 programe de licenta de invatamant superior dual acreditate ARACIS, la 5 universitati din Romania. Astfel, elevii care invata intr-un liceu tehnologic, in clase de invatamant dual, facand practica direct la operatorul economic, isi vor putea continua studiile si dupa finalizarea liceului, in acelasi domeniu, cu acelasi operator economic. Pentru anul universitar 2025-2026, ARACIS are 10 programe de masterat acreditate pentru tipul de invatamant universitar dual, care se vor desfasura la o institutie de invatamant superior cu participarea a 3.495 de studenti la masterat. Astfel, in prezent toate consortiile sunt complet operationale cu un proces didactic, atat la nivel preuniversitar, cat si universitar. Provocarea apelului o reprezinta constructia de campusuri, cu termen pana la 31 august 2026.

 

Pe durata implementarii proiectelor, disfunctionalitatile (diverse ca tipologie) sunt inevitabile, insa acestea nu sunt specifice proiectelor implementate din PNRR, ci sunt intalnite in calendarul implementarii oricarui proiect, de multe ori din motive obiective (proiecte specifice MEC sunt cele de tip POSDRU, POCU sau PEO).

Masurile luate pentru reconsiderarea, revizuirea sau ajustarea unor indicatori si tinte din cadrul acestor proiecte se materializeaza prin documente care sprijina modificari contractuale aprobate intre finantator si beneficiarul direct (notificari, acte aditionale la contractele de finantare individuale ale scolilor si universitatilor, de exemplu), precum si - in cazul unor finantari centralizate, cum este cea furnizata de PNRR - prin modificari de program.

In cazul PNRR, prin legatura permanenta pastrata cu beneficiarii, echipele de monitorizare alocate pe fiecare apel de proiecte si pe un anumit numar de beneficiari faciliteaza implementarea proiectelor in teritoriu, ghideaza acest proces tehnic si financiar, ofera help-desk si consultanta, aproba modificarile contractuale si solicita si analizeaza rapoarte de progres la 3 sau 6 luni din care reies atat progresele si problemele din implementare ale scolilor si universitatilor, de exemplu, cat si justificarea activitatilor eligibile pentru care beneficiarii solicita rambursare.

La nivel de program au fost propuse modificari asupra indicatorilor si termenelor reformelor/ investitiilor aferente C15, precum si reactualizarea bugetului, noile propuneri tehnice si financiare reflectand situatia curenta si necesarul indeplinirii jaloanelor si tintelor asumate in termenele prestabilite, unele dintre ele prelungite, dar nu mai tarziu de trimestrul al treilea al anului 2026.