EURO-CONSTRUCTII: Atitudine optimistă, bazata pe factorii macroeconomici

In cadrul sesiunii comune a conferintelor EURO-Constructii si EURO-Fereastra 2014, dupa deschiderea oficiala a lucrarilor in sala Atlas a Radisson Blu Hotel - Bucuresti, a urmat la microfon Florian Libocor, economist-sef al Bancii Romane de Dezvoltare – Groupe Société Générale (BRD-GSG), care a prezentat o serie de realitati si perspective economice, reunite sub titulatura relativ livresca „Viciu si virtute”. In opinia expertului, intr-un cadru macroeconomic mai larg, cercul vicios al saraciei (fie in acceptiunea economistilor Paul Samuelson si William Nordhaus, fie in cea a profesorilor universitari Campbell R. McConnell si Stanley L. Brue – toti din SUA), ce reprezinta un risc pentru tara noastra, denota faptul ca indiferent de abordare un nivel mic de economii si investitii va duce la o productivitate redusa. „Cercul vicios al pauperitatii incepe ca o consecinta a «unui set de factori sau evenimente prin prisma carora saracia, odata instalata, va persista in cel mai probabil caz, in lipsa unei interventii sau a unui impuls exogen», dupa cum arata Rohit Bura. Un stat poate iesi din cercul vicios al saraciei si va intra in cercul virtuos al dezvoltarii (mai precis, intr-un ritm de crestere economica sustenabila), daca, prin politicile economice aplicate, aloca mai multe resurse investitiilor, educatiei, dezvoltarii profesionale si asigura un spor demografic echilibrat si durabil. Desi Romania nu este intr-o situatie privilegiata din acest punct de vedere, anumiti factori macroeconomici justifica o atitudine moderat-optimista. Astfel, din punct de vedere al inflatiei, in prima parte a acestui an s-a constatat o reducere a acestei rate, in timp ce riscurile inflationiste aferente cresterii preturilor administrate raman gestionabile. Criteriul deficitului fiscal, de 3% din PIB, poate fi indeplinit, mai ales ca procesul de consolidare fiscala din ultimii ani a contribuit in mod definitoriu la iesirea Romaniei, in 2012, din procedura de deficit excesiv (EDP) a Comisiei Europene, deoarece a fost consemnat un deficit fiscal de 2,9% din PIB. Si in ceea ce priveste deficitul extern, care trebuie sa se plaseze la 5% din PIB, se observa o ajustare semnificativa prociclica a contului curent, pe fondul unei cereri interne reduse, Romania consemnand tot in 2012 o valoare de 3,8% a acestui indicator, sub pragul de referinta. Pentru datoria guvernamentala, in general se accepta faptul ca o cota care poate fi sustinuta s-ar plasa la 60% din PIB, iar tara noastra inregistra in 2012 un nivel de 38% din PIB, spre deosebire de Franta, care a raportat un indice de 90,3% din PIB. Totusi, cresterea sumelor necesare pentru finantare, pe fondul deteriorarii deficitelor fiscale in timpul recesiunii si al restrangerii surselor interne necesare pentru investitii si alte cheltuieli, impune o majorare a datoriei aferente autoritatilor centrale. Un penultim criteriu ar fi cel legat de volatilitatea cursului de schimb, iar la acest capitol se accepta o marja de ±5% pe an. In comparatie cu alte monede din regiune, cea nationala fiind mai putin fluctuanta in raport cu euro. Volatilitatea mai redusa a cursului de schimb sustine stabilitatea financiara si a preturilor, iar un curs stabil ajuta exportatorii, atenueaza riscul valutar pentru cei ce au contractat credite in moneda straina (preponderent in cea europeana) si descurajeaza fluxurile speculative de capital. In fine, prin dobanda de politica monetara se incearca asigurarea stabilitatii preturilor. Astfel, relaxarea conditiilor monetare pe canalul dobanzii de politica monetara vizeaza incurajarea revenirii economice, iar in contextul reducerii inflatiei si a presiunilor inflationiste, Banca Nationala a Romaniei a initiat un ciclu de diminuare a ratei dobanzii de politica monetara incepand cu luna iulie 2013”, a subliniat Florian Libocor. Pentru auditoriul prezent in sala – si nu numai, economistul-sef al BRD-GSG a reiterat o serie de previziuni pe termen scurt si mediu, din care rezulta ca rata de crestere a PIB in Romania ar putea fi de 2,6% in acest an, 3,1% in urmatoarele 12 luni si 3,4% in 2016, in conditiile stabilizarii inflatiei la circa 2,5% - 2,6% pe an si in contextul in care fluxul investitiilor straine directe va urca de la circa trei miliarde euro la patru miliarde euro spre finalul perioadei de raportare. Informatii suplimentare, la www.euroconferinte.ro