Desi la nivel international, Building Information Modeling (BIM) reprezinta fundamentul digitalizarii sectorului de constructii, in Romania implementarea ramane intr-un stadiu fragil si inconsistent. Problemele nu sunt de natura tehnologica, ci structurala: o intelegere superficiala a conceptului BIM, abordari fragmentate ale mediului privat, lipsa unei strategii de stat si incapacitatea administratiei publice de a integra livrabile digitale in procedurile oficiale.Pentru specialisti si pentru factorii de decizie, diagnosticul este clar: Romania nu sufera de un deficit de instrumente, ci de un deficit de intelegere, care genereaza politici publice incoerente si implementari lipsite de substanta.
Superficialitatea conceptuala: BIM redus la software, 3D si marketing
In majoritatea organizatiilor romanesti, BIM este tratat in continuare ca:
- un software de modelare 3D;
- un "plus" vizual pentru prezentari;
- moda tehnologica folosita pentru imagine.
Aceasta perspectiva ignora complet faptul ca BIM este o metodologie integrata orientata catre:
- managementul datelor;
- standardizare procedurala;
- colaborare in mediu comun;
- controlul calitatii informationale;
- optimizarea intregului ciclu de viata al investitiei.
Lipsa de cunoastere: de la educatie la administratie
Superficialitatea provine dintr-un deficit sistemic de cunoastere:
- programele universitare trateaza BIM ca disciplina grafica, nu informationala;
- formarea profesionala este punctata si neuniforma;
- putini specialisti inteleg standardele ISO 19650, structurile de date, rolurile informationale sau metodologia BEP;
- administratia publica nu dispune de personal pregatit pentru evaluarea sau verificarea livrabilelor BIM.
Implementare formala fara continut: proiecte declarate BIM, livrate traditional
In multe proiecte din Romania, termenul "BIM" apare in documentatii sau pe slide-uri, insa procesul real ramane traditional:
- modele arhitecturale incomplete, fara date asociate;
- lipsa coordonarii interdisciplinare;
- nerespectarea fluxurilor informationale;
- absenta unui CDE functional;
- neutilizarea datelor pentru analiza deciziilor de cost, fazare sau operare.
BIM in licitatiile publice: artificiu de calificare, nu un instrument de performanta
Unul dintre cele mai problematice aspecte este utilizarea BIM ca mecanism de filtrare artificiala a competitiei in achizitiile publice. In numeroase licitatii:
- BIM apare ca cerinta de calificare, fara justificare tehnica sau economica;
- cerintele BIM sunt vagi sau imposibil de evaluat;
- se solicita livrabile BIM care nu vor fi folosite niciodata;
- BIM este introdus pentru a limita concurenta in favoarea unor operatori care pot "bifa" formal cerinta.
Administratia publica: cel mai mare obstacol sistemic
Indiferent cat de bine ar implementa mediul privat BIM, progresul este blocat de:
- platforme inexistente pentru depunerea modelelor;
- lipsa proceselor digitale de avizare;
- imposibilitatea verificarii calitatii datelor;
- absenta cerintelor standardizate in caiete de sarcini;
- lipsa unei strategii nationale de digitalizare in constructii.
Comparatia cu altii: lectia ambitiei, nu a resurselor!
Comparati cu tarile din UE sigur ne dezavantajeaza, asa ca am ales sa ne uitam catre altii - Africa! Aici, poate paradoxal, in anumite tari africane exista:
- programe coerente de formare BIM;
- directii strategice integrate in dezvoltarea nationala;
- proiecte-pilot consistente;
- colaborare cu organisme internationale;
- administratii mai deschise la digitalizare.
Concluzie
Romania are nevoie de o schimbare de paradigma, nu de mai mult software! Ce s-a intamplat pana acum, fara a critica pe nimeni, nu este directia cea mai buna!
Esecul implementarii BIM in Romania provine dintr-o combinatie intre superficialitate conceptuala si absenta capacitatii institutionale. Atata timp cat BIM este folosit:
- ca artificiu in licitatii;
- ca element de marketing;
- ca sinonim pentru 3D;
- ca cerinta fara continut,
Romania nu va beneficia nici de eficienta, nici de transparenta, nici de modernizarea reala a constructiilor.
BIM nu este un instrument decorativ, ci infrastructura digitala a constructiilor moderne. Fara o adoptare matura si fara o administratie capabila sa il utilizeze, Romania risca sa devina un spectator in propria modernizare.
