Toate partile implicate intr-un demers de constructie - beneficiari publici sau privati, constructori, furnizori de solutii si materiale, reglementatori, institutii ale administratiei publice locale si organizatii de avizare/ autorizare - au interesul de a beneficia de un instrument referential comun, un ghid transparent si aliniat standardelor profesionale in vigoare. O atentie speciala ar trebui acordata achizitiilor publice in ceea ce priveste atat modul de atribuire, care favorizeaza pretul cel mai mic in defavoarea calitatii arhitecturale, cat si temelor de proiectare, timpilor alocati proiectarii si controlului calitatii. Aceasta a fost principala concluzie a primei intalniri a Grupului de actiune "Onorarii europene pentru arhitecti", ce a avut loc in data de 9 aprilie 2025, la sediul Filialei Teritoriale Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania. Grupul a fost constituit cu scopul de a analiza evolutia onorariilor din piata de arhitectura romaneasca in context international si, mai ales, european, cu respectarea legislatiei legate de libera concurenta, si a elaborat studiul "Evolutia onorariilor pentru arhitectii din Romania in context international".De-a lungul timpului, filiala a tras repetate semnale de alarma asupra dereglementarii crescande a profesiei de arhitect in Capitala si in Romania, in contextul atentionarilor venite de la membrii filialei, de la reprezentanti din tara si de la experti din strainatate, cu impact asupra calitatii mediului construit. Dintre acestea enumeram intarzierea in adoptarea noului Plan Urbanistic General (PUG), intarzieri in emiterea documentelor de urbanism si de autorizare a constructiilor de catre administratiile locale sau centrale sau intarzierea si criticile legate de adoptarea Codului Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor (CATUC).
"In acest context, a devenit necesara o informare corecta cu privire la legislatia legata de libera concurenta si la practica europeana sau internationala in ceea ce priveste onorariile de arhitectura. Acest subiect reprezinta o preocupare majora pentru membrii filialei, fiind esential atat pentru asigurarea calitatii proiectelor realizate, cat si pentru consolidarea pozitiei profesiei de arhitect in Capitala si in societate, in general. Tema a aparut recurent in raspunsurile multor arhitecti din Bucuresti care au participat la sondajele de opinie derulate de filiala in cursul anului 2024", au transmis reprezentantii OAR Bucuresti.
Grupul de actiune, initiat si coordonat de arh. Bogdan Fezi, vicepresedinte parteneriate si organizatii al OAR Bucuresti, ii include si i-a avut prezenti la aceasta intalnire pe arhitectii Mihaela Gafar, Hildegard Brandl, Dorothee Hasnas si Radu Negulescu. Din partea conducerii filialei au participat arhitectii Emil Ivanescu, presedinte, si Andrei Fenyo, vicepresedinte legislatie, reglementare, regulamente si digitalizare.
