Miercuri, 30 Aprilie 2025
RO EN

DICO & TIGANAS: Proiect de regenerare urbana a unei platforme de 30 ha din Cluj

Biroul de arhitectura Dico & Tiganas, din Cluj-Napoca, se implica, in aceasta perioada, in realizarea planurilor tehnice pentru constructia stadioanelor Ion Oblemenco, din Craiova si Tudor Vladimirescu, din Targu Jiu. De asemenea, arhitectii fondatori ai biroului, Serban Tiganas (presedinte) si Florin Dico (director general), lucreaza la regenerarea fostei platformei industriale a Combinatului de Utilaj Greu (CUG), la mai multe proiecte de locuinte in Cluj-Napoca si la doua proiecte industriale noi, ce se dezvolta in zona Transilvaniei. Printre obiectivele aflate deja in constructie, la care participa Dico & Tiganas, se afla o cladire de birouri dezvoltata pe amplasamentul fostei fabrici de confectii Flacara, un ansamblu rezidential, o scoala generala noua, un sediu de birouri pentru firma Sentosa si o cladire pentru un birou de avocatura, toate in Cluj-Napoca.
Interviu cu Serban Tiganas (52 de ani), presedintele biroului de arhitectura Dico & Tiganas si presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.
 
- Ce presupune proiectul de regenerare urbana din Cluj-Napoca?
- In aceasta perioada, ne implicam in amorsarea unei ample operatiuni de regenerare urbana a unei zone importante din fosta platforma industriala a orasului Cluj-Napoca, respectiv fostul Combinat de Utilaj Greu (CUG), dezvoltat pe o suprafata de circa 30 de hectare si constand, in prezent, din constructii de mari si foarte mari dimensiuni, aflate in diferite stadii de degradare sau chiar ruinare. Incercam sa identificam parteneriate private sau public - private pentru o asemenea operatiune, care ar putea dura mai bine de un deceniu. Consideram ca regenerarea urbana este un domeniu care trebuie abordat prin sinergii inovatoare si ca are un viitor important in Romania.
 
- Cum a evoluat activitatea firmei si a sectorului de arhitectura in primele sase luni din 2015?
- Activitatea noastra este relativ constanta, dar trebuie sa amintesc ca lucram in cadrul unei piete pe care nu o pot numi decat foarte proasta, care nu recurge la competente, ci la necesar si suficient pentru a face profit in domeniul privat sau a raporta investitii realizate, in cazul public. Interesul pentru calitate este vag si neprioritar, ceea ce lasa prea mult loc operatorilor de mana a doua si a treia din sector sa dicteze caracteristicile pietei. Aceasta situatie nu ne este favorabila, insa reusim, totusi, sa intalnim clienti care au nevoie de mai mult, desi acestia nu sunt numerosi. In 2016 vom avea santiere mari in derulare, deci vom fi in siajul proiectelor pe care le-am inceput deja.
 
- Care sunt noile riscuri si dificultati de pe piata, avand in vedere schimbarea trendului din domeniu?
- Viitoarele riscuri se vor contura dupa ce noua lege a calitatii in constructii, de fapt fosta lege modificata, va produce efecte prin impunerea asigurarilor profesionale obligatorii. Vor aparea noi dispute pe tema calitatii, cu tinte pe acoperirea daunelor. Alte probleme vor deriva din noul pachet legislativ pentru achizitiile publice, inca nefinalizat, dar iminent. Altfel spus, urmeaza surprize in domeniul riscurilor si, mai ales, in cel al acoperirii acestora, care vor creste inevitabil si logic, dar in sens benefic, mai ales din punct de vedere al costurilor proiectarii in constructii.
 
- Care vor fi principalele tendinte in arhitectura si design, in 2015-2016?
- Se face simtita tot mai mult preocuparea pentru constructii sustenabile. Desi Romania se afla mult in urma tarilor avansate din Europa, este inevitabil ca exigentele referitoare la sustenabilitate sa nu coboare si la noi din domeniul declarativ al strategiilor la care adera Guvernul, pe piata. Este, totusi, o chestiune de timp. In alta ordine de idei, Romania a uitat ca exista mediul rural, periurban si suburban, consistent si prezent, pentru care construirea trebuie sa ofere alternative la piata mare, deschisa si globalizata. Multi arhitecti, ingineri si alti profesionisti cauta si experimenteaza solutii locale, low-cost, bazate pe tehnici traditionale, eficiente in contextul amintit. Este o tendinta pe care legile statului, normativele si guvernarea le ignora, din pacate. Domeniul construirii este mai mult si mai divers decat ceea ce se vede de la fereastra ministerului din Bucuresti.
 

Din aceeasi categorie

23 Apr 07:00 | NBS: Sustenabilitatea in arhitectura, ignorata inca in fazele incipiente ale proiectelor
21 Apr 07:00 | Prognoze Gensler pentru evolutia pietei de proiectare in constructii in anul 2025
16 Apr 09:53 | CDS: Lipsa de date centralizate ingreuneaza planificarea reabilitarii spitalelor
15 Apr 11:36 | Alexandru Fulga, PPC: Primul an de activitate, consolidare in mijlocul provocarilor!
10 Apr 14:58 | Heritage In Design, proiect care isi propune salvarea patrimoniului cultural national
07 Apr 11:28 | Bilfinger: Consultanta si inginerie pentru noua fabrica Knauf Insulation Tarnaveni
04 Apr 12:42 | ANCPI include inca 11 UAT-uri in programul de cadastrare cu fonduri europene
04 Apr 07:00 | RAMBOLL: Crestere a incasarilor, in pofida unor proiecte intarziate sau anulate
02 Apr 12:43 | INTERIO 2025: Design, arhitectura & planuri pentru viitorul litoralului, in Constanta
02 Apr 07:00 | INS: Scadere de -2,8% a cifrei de afaceri din arhitectura, in luna ianuarie 2025
Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel: 021-336.04.16
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA