
"Piata constructiilor din Romania a mentinut un nivel ridicat de activitate in 2024, desi a inregistrat o scadere usoara de 4% fata de anul record anterior, conform datelor Institutului National de Statistica. Comparativ cu 2018, volumul lucrarilor din 2024 a fost cu 78% mai mare, reflectand o crestere semnificativa a industriei. Aceasta evolutie a fost sustinuta de investitiile publice de amploare, alaturi de un sector privat stabil, desi ritmul de dezvoltare variaza in functie de segment. Totusi, aceste investitii sunt strans legate de fondurile europene, care depind de respectarea unui calendar de reforme post-pandemie, iar intarzierile in implementarea reformelor si un deficit bugetar de aproape 9% din PIB ridica semne de intrebare asupra viitorului marilor proiecte. Reducerea cheltuielilor devine inevitabila, ceea ce ar putea duce la incetinirea investitiilor publice si la o noua reasezare a prioritatilor in sector", explica Alexandru Atanasiu, Board Member & Head of Construction Services in cadrul Colliers.
In 2024, Romania a livrat aproximativ 200 de kilometri de drumuri rapide, crescand reteaua nationala de autostrazi la circa 1.200 de kilometri, un avans considerabil fata de media anuala de 35 de kilometri inregistrata in deceniul anterior. In prezent, peste 600 de kilometri de autostrada sunt in constructie, alaturi de proiecte majore in domeniile feroviar si sanitar. Si sectorul privat are in continuare potential de crestere, avand in vedere ca toate segmentele pietei imobiliare sunt mai putin dezvoltate decat in alte tari din Europa Centrala si de Est, iar diferenta fata de Europa de Vest este si mai mare.
Totusi, actualul context economic i-a facut pe dezvoltatori mai prudenti, iar provocarile difera in functie de domeniu. In sectorul rezidential, incertitudinea si blocajele administrative au dus la suspendarea unor proiecte. Dezvoltatorii industriali sunt si ei mai rezervati, pe fondul incetinirii economiei europene. In schimb, segmentul de retail continua sa se extinda, cu proiecte mari planificate pentru urmatorii ani. De altfel, consultantii Colliers subliniaza ca acesta este singurul sector imobiliar care pare sa accelereze semnificativ, dupa o perioada deja buna de crestere.

"Dupa ce preturile materialelor de constructii au scazut in 2023 fata de maximele din 2021-2022, parea ca piata se stabilizeaza. Insa aceasta tendinta s-a inversat din cauza tensiunilor geopolitice globale, care mentin incertitudinea pe pietele internationale. In unele aspecte, situatia este chiar mai imprevizibila decat in perioada post-pandemica, cand criza de aprovizionare a dus la scumpiri masive. Indicele Bursei Metalelor din Londra, care urmareste preturile aluminiului, cuprului si zincului, a crescut cu aproape 12% in ultimul an, iar cuprul a atins un nou record in 2024. Datele Institutului National de Statistica arata ca scaderea preturilor materialelor de constructii din 2023 a fost anulata, iar costurile au revenit la nivelurile record din 2022. Intr-un moment in care dezvoltatorii intampina dificultati in transferarea acestor costuri catre clienti si chiriasi, aceasta tendinta ar putea deveni o problema serioasa in 2025. Daca tensiunile geopolitice persista si apar noi conflicte comerciale intre marile economii, preturile ar putea continua sa creasca", explica Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers.
Un alt factor care a mentinut costurile ridicate in constructii a fost deficitul de forta de munca. Fata de perioada pre-pandemica, numarul total de angajati din economie a crescut cu doar 3%, in timp ce sectorul constructiilor a inregistrat o crestere de 14%. Aceasta evolutie a fost sustinuta de salariile competitive care, ajustate la costul vietii, au devenit comparabile cu cele din Europa de Vest. Consultantii Colliers anticipeaza ca in 2025, insa, aceasta dinamica s-ar putea schimba odata cu eliminarea scutirii de impozit pe venit pentru muncitorii din constructii. Intr-un context in care retentia angajatilor este deja o provocare, companiile din domeniu trebuie sa acopere costurile suplimentare, ceea ce va duce, cel mai probabil, la noi cresteri de preturi.
"Sectorul constructiilor din Romania traverseaza o perioada de transformare accelerata, influentata de schimbari economice si fiscale semnificative. Pe de o parte, investitiile in infrastructura si expansiunea pietei imobiliare creeaza oportunitati importante. Pe de alta parte, dezvoltatorii si investitorii trebuie sa faca fata unui cadru legislativ tot mai complex. Pentru a asigura sustenabilitatea si profitabilitatea proiectelor, este esentiala o adaptare rapida la noile reglementari fiscale, inclusiv impactul taxei de poluare CBAM aplicate materialelor de constructie importate si modificarile privind deducerea TVA", explica Alex Milcev, Tax & Law Services Leader in cadrul EY Romania si Moldova.
In acest context, 2025 se contureaza ca un an de tranzitie pentru piata constructiilor din Romania, marcat de ajustari majore atat in sectorul public, cat si in cel privat. Cresterea costurilor, incertitudinile legate de investitiile publice si presiunile fiscale vor obliga jucatorii din industrie sa isi adapteze planurile si sa gaseasca solutii pentru a mentine stabilitatea operationala. Pe termen lung, ritmul dezvoltarii va depinde de capacitatea pietei de a gestiona aceste provocari si de evolutia factorilor externi, precum finantarea europeana si climatul geopolitic. In acest peisaj economic complex, flexibilitatea si eficienta in alocarea resurselor vor fi esentiale pentru a sustine cresterea pe termen lung a sectorului constructiilor.