Peste 75% dintre companiile din Romania sunt fraudate de proprii angajati, perioadele de criza amplificand fenomenul fraudei ocupationale, potrivit unei analize a Corporate Intelligence Agency, companie de management al riscului dedicata mediului de afaceri.„2020 a venit cu restrictii de circulatie si taieri salariale. Parte dintre angajati au inteles ca trebuie sa isi redimensioneze cheltuielile in raport cu salariul ramas dupa taieri. Alta parte a cautat solutii alternative de <<recuperare>> a pierderilor si chiar crestere a veniturilor.
Crima organizata s-a indreptat pentru finantare catre companiile cu bugete mari si capabilitati de depistare a fraudelor reduse, cum ar fi companii de retail, asigurari, banci, logistica. Ponderea creste, mai ales in contextul unei crize. Am vazut acest lucru in perioada 2008-2009, dar mai ales in 2020 in contextul crizei economice cauzate de pandemia de COVID – 19”, spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.
La nivel international, companiile, institutiile statului si asociatiile non-profit pierd anual 5% din venituri, in medie, din cauza fraudelor comise de proprii angajati, manageri si chiar actionari, potrivit unui raport privind frauda si abuzul ocupational, realizat de Asociatia Examinatorilor de Frauda Certificati (ACFE).
„Credem ca procentul este mai mare in Romania, in contextul in care serviciile de corporate intelligence, care pot reduce semnificativ pierderile si frauda ocupationala, sunt utilizate mult sub potential. De asemenea, foarte putine companii din Romania au implementate mecanisme antifrauda sau solutii care sa trateze eficient suspiciunile de frauda, sau cele de incalcare ale regulamentelor interne de functionare”, mai spune Gabriel Zgunea, mentionand ca, in Romania, fata de alte parti ale Europei, frauda este vazuta ca un risc de business inerent, managerii considerand ca ar trebui sa accepte acest lucru.
Prejudiciile financiare nu sunt insa singurele urmari cauzate de fraudele interne. Companiile sufera prejudicii reputationale masive ca urmare a acestui fenomen, care pot duce pana la pierderea credibilitatii si a increderii acordate de piata.
Mai mult, in anumite cazuri, fraudele interne pot duce la investigatii penale impotriva companiilor si la atragerea raspunderii penale a acestora.
Cele mai intalnite tipuri de frauda
- diferite scheme de conflicte de interese - probabil una dintre cele mai intalnite scheme de frauda in Europa Centrala si de Est: angajatii determina sau influenteaza alocarea contractelor pentru companiile fondate sau controlate de acestia sau de rudele lor (tipologie frecvent intalnita in fiecare industrie);
- tratament preferential sau alocare de contracte acordate anumitor parteneri de afaceri – observate, de obicei, in industria farmaceutica, retail si la dezvoltatorii imobiliari;
- manipularea politelor de asigurare, in special prin aranjamente ilicite intre angajatii departamentului antifrauda si clienti;
- manipularea imprumuturilor bancare;
- compromiterea emailului cu ajutor din interiorul companiei;
- deturnarea sau furtul de bunuri (utilizarea neautorizata a masinilor companiei, laptopurilor, utilajelor de orice fel), de asemenea, observate foarte frecvent in fiecare industrie.
Desi aflate in urma companiilor din vestul Europei, cele din Romania incep tot mai mult sa fie interesate de imbunatatirea sistemelor de risk managament si compliance, in contextul in care se confrunta cu un numar in crestere de fraude interne sau potentiale fraude interne, care risca sa le puna in pericol reputatia si patrimoniul.
Companiile care genereaza cele mai multe solicitari sunt din industriile de retail, investment, banking, productie, farmaceutica, IT, oil & gas, constructii, logistica, asigurari, telecom, management, servicii industriale etc.
Corporate Intelligence Agency a creat departamente specializate in cadrul companiei, cu investigatori si analisti care sunt familiarizati cu tiparele de operare ale fraudatorilor si propune o abordare de tip One-Stop-Shop, bazata pe 4 directii:
- evaluari complexe ale riscurilor, ce vizeaza identificarea oricaror vulnerabilitati existente care ar putea duce la incalcarea conformitatii si la cazuri de frauda, efectuate de consultanti de management calificati si specialisti antifrauda;
- actiuni preventive, precum verificari de background ai viitorilor parteneri de afaceri si angajati cheie, politici de conformitate personalizate / imbunatatirea politicilor de conformitate existente;
- investigatii complexe de frauda pentru suspiciunile de frauda existente, prin instrumente inovatoare, cum ar fi infiltrarea companiilor cu personal specializat, capabil sa detecteze angajatii implicati in scheme de fraudare;
- evaluari juridice privind consecintele potentiale ale unui caz de frauda si raspunderea corporativa.
