CITR, liderul pietei de insolventa si restructurare din Romania, anunta ca numarul companiilor care au apelat la procedurile de insolventa in primul semestru a crescut la peste 3.600, in crestere fata de cele 3.401 raportate in primele sase luni din 2023. Dintre acestea, 72 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu cele doar 33 din aceeasi perioada a anului precedent. In ceea ce priveste numarul restructurarilor prin procedura de concordat preventiv, in primele sase luni ale anului au fost inregistrate 71 de cereri, dintre care 33 sunt in derulare in prezent. 19 dintre cereri vin de la companii de impact.
"E important sa intelegem ca aceste companii de impact au o contributie majora in economia noastra, si pentru a le putea ajuta, trebuie sa intelegem cauzele pentru care au ajuns in dificultate si sa ne asiguram ca, atat mecanismele, cat si mentalitatea cu care le abordam sunt cele potrivite. Echipa CITR a identificat cinci factori principali care au contribuit la declinul companiilor de impact, incepand cu problemele de lichiditate si cresterea costurilor operationale care au dus la cresterea datoriilor, scaderea cererii si a vanzarilor precum si decizii de management neprofitabile”, declara Paul-Dieter Cirlanaru, CEO CITR.
De ce au intrat in insolventa companiile de impact in prima jumatate a anului?
Concluziile de mai jos sunt rezultatul unei analize ale problemelor financiare si operationale cu care s-au confruntat companiile cu active de peste 1 milion de euro din diverse sectoare ale economiei romanesti:
1.Probleme de lichiditate: majoritatea companiilor au intrat in insolventa din cauza problemelor de lichiditate. In special, intreprinderile mici si mijlocii s-au confruntat cu dificultati in gestionarea fluxului de numerar, fiind incapabile sa-si acopere obligatiile financiare pe termen scurt.
2.Cresterea costurilor operationale: cresterea costurilor cu materiile prime si energia a afectat semnificativ marjele de profit ale companiilor, ducand la incapacitatea acestora de a-si plati creditorii. Sectoarele cele mai afectate au fost cele de productie si constructii.
3.Datoriile acumulate: acumularea datoriilor pe termen lung si incapacitatea de a le restructura in mod eficient reprezinta un alt factor major. Numeroase companii nu au reusit sa-si renegocieze termenele de plata sau sa obtina finantare suplimentara pentru a-si sustine activitatea.
4.Scaderea vanzarilor si a cererii: scaderea cererii pe piata interna si internationala a dus la o diminuare semnificativa a veniturilor pentru unele companii, in special in sectorul comertului. Aceasta a fost accentuata de inflatie si de incertitudinea economica generala.
5.Decizii de management: deciziile de management inadecvate si lipsa unui plan de afaceri robust au fost, de asemenea, factori care au contribuit la insolventa unor companii. Lipsa unei strategii clare de gestionare a crizelor si de prevenire a materializarii riscurilor a fost evidenta in multe cazuri analizate.
"In perioada urmatoare, vom vedea probabil o crestere continua a numarului de masuri de restructurare, pe fondul revenirii la contextul economic si de reglementare anterior pandemiei. Accesarea la timp a unor facilitati de restructurare face diferenta intre procesele cu sanse de reusita si cele care din pacate se deruleaza prea tarziu”, a concluzionat Paul-Dieter Cirlanaru, CEO CITR.
Care au fost sectoarele de business cele mai afectate in ianuarie-iunie 2024?
CITR a realizat o analiza sectoriala a tuturor companiilor care au intrat in insolventa in primul semestru al acestui an, ce ofera o perspectiva asupra provocarilor din fiecare domeniu dar si pentru sprijini companiile in realizarea unor strategii de restructurare adecvate.
1.Comert cu ridicata si cu amanuntul: 26% din totalul insolventelor a fost reprezentat de sectorul comertului, afectat de schimbarile din comportamentul consumatorilor, influentate de inflatie si cresterea costurilor de trai. Reducerea puterii de cumparare a determinat o scadere a vanzarilor si, implicit, a veniturilor, fortand multe afaceri sa declare insolventa.
2.Constructii: 20% din totalul insolventelor a fost reprezentat de sectorul constructiilor, confruntat cu majorari semnificative ale preturilor materialelor si cu dificultati in accesarea finantarii. Incertitudinile economice si intarzierile in proiectele de infrastructura au contribuit, de asemenea, la instabilitatea acestui domeniu.
3.Industria prelucratoare: 12% din totalul insolventelor a fost reprezentat de companiile din aceasta industrie, afectata de problemele din lanturile de aprovizionare si de cresterea costurilor de productie. De asemenea, schimbarile tehnologice rapide si nevoia de adaptare au pus presiune suplimentara asupra companiilor din acest sector.
4.Transport si depozitare: 10% din totalul insolventelor a fost reprezentat de sectorul transportului si depozitarii, ce a resimtit efectele cresterii preturilor la combustibili si ale situatiei logistice globale. Scaderea volumului de transport si cresterea costurilor operationale au contribuit la cresterea numarului de insolvente.
5.Hoteluri si restaurante: 7% din totalul insolventelor a fost reprezentat de industria ospitalitatii, care continua sa fie afectata de incertitudinile economice si de schimbarile in comportamentul consumatorilor post-pandemie. Cresterea costurilor de operare si lipsa personalului calificat au fost factori determinanti in avansul numarului de insolvente in acest sector.
Regiunile care ce au inregistrat cel mai mare numar de insolvente sunt Bucuresti cu aproximativ 574 companii, Bihor cu aproximativ 257 companii si Cluj cu aproximativ 215 companii.
Care va fi evolutia economica in urmatoarea jumatate de an?
"Evolutia macroeconomica va fi una buna in urmatoarele 6-12 luni, ne asteptam la o crestere economica rezonabila, la nord de 3%, la o rata a inflatiei in reducere continua spre intervalul tintit de BNR, la rate ale dobanzilor in scadere si la stabilitatea cursului pe fondul continuarii influxului de fonduri europene si investitii straine. Astfel, nu asteptam evenimente de ordin sistemic, de tipul unor recesiuni ori crize, nici la nivel general si nici la nivelul celor mai multe sectoare economice”, a declarat Paul Dieter Cirlanaru, CEO CITR.
"Principalele dificultati ale companiilor se vor datora capitalizarii reduse, ca urmare a resurselor limitate ale actionarilor, a lipsei unui cadru legal adecvat dar si a unei abordari pro-business a autoritatii de reglementare in privinta intermedierii financiare de equity. Prin urmare, acestea vor suferi o dubla carenta – lipsa resurselor proprii pentru dezvoltare, respectiv imposibilitatea accesarii de finantari bancare, urmare gradului ridicat de indatorare. O optiune poate fi canalizarea resurselor financiare disponibile (ex. din Fondurile de Pensii) catre zonele cu cerere si randamente ridicate, precum ar fi companiile industriale romanesti”, a concluzionat Paul-Dieter Cirlanaru, CEO CITR.
Concordatul preventiv, o solutie tot mai populara pentru companiile in dificultate
In primul semestru al anului au fost inregistrate 71 de cereri de deschideri a procedurii de concordat preventiv, dintre care 33 sunt in derulare. 19 dintre acestea sunt companii de impact, cu cinci mai multe decat in intregul an 2023.
Cifra de afaceri cumulata a companiilor care au apelat la concordatul preventiv este de 408,7 milioane euro, iar activele imobilizate ale acestora ating 118,7 milioane euro. In plus, numarul total al angajatilor este de 4.481.
Primele cinci judete din tara ca numar de proceduri de concordat preventiv sunt: Bucuresti si Dolj cu 8 proceduri, Cluj si Mures cu 5 proceduri si Ilfov cu 3 proceduri.
