In sedinta plenului Camerei Deputatilor (CD) de marti, 15 aprilie a.c., s-a adoptat cu prioritate (212 voturi pentru, 111 contra si 8 abtineri) noul cod al insolventei, sub titulatura de „Lege privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa”. Considerand totusi ca acest cod este „discriminatoriu”, unii reprezentanti ai Opozitiei si-au exprimat intentia de a contesta legea la Curtea Constitutionala, demers care a mai fost efectuat cu succes si in 2013, cand magistratii acestui for au respins un proiect similar. Potrivit actualului normativ (modificat), pe care oficialii CD – ca for decizional in acest caz – l-au trimis spre promulgare, valoarea-prag sau creanta minima ce permite deschiderea procedurii de insolventa a fost stabilita la 40.000 de lei atat pentru creditor, cat si in cazul debitorului. Legea reglementeaza si diversele metode ce pot fi aplicate in vederea evitarii insolventei, cum ar fi mandatul ad-hoc, concordatul preventiv etc. Noul cod al insolventei cuprinde prevederi ample si se refera inclusiv la insolventa transfrontaliera, la faliment, precum si la situatiile specifice unor anumite categorii de companii, cum ar fi societatile de asigurare/reasigurare.Raspunderea administratorilor a fost definita explicit
Mai mult, in cadrul sectiunii a 8-a din lege, este prevazuta mult mai explicit atragerea raspunderii pentru intrarea in insolventa, in asa fel incat „persoana impotriva careia s-a pronuntat o hotarare definitiva de atragere a raspunderii nu mai poate fi desemnata administrator sau, daca este administrator in alte societati, va fi decazuta din acest drept timp de 10 ani de la data ramanerii definitive a hotararii”. De asemenea, in cazul planurilor de reorganizare, acestea vor putea fi aprobate doar pentru o perioada de maximum trei ani, calculati de la data confirmarii acestora. „Termenele de plata stabilite prin contracte - inclusiv de credit sau de leasing - pot fi mentinute prin plan, chiar daca depasesc perioada de trei ani. Aceste termene pot fi si prelungite, cu acordul expres al creditorilor, daca initial erau mai scurte de trei ani. Dupa realizarea tuturor obligatiilor din plan si inchiderea procedurii de reorganizare, aceste plati vor continua conform contractelor din care rezulta”, se mai arata in codul insolventei. In schimb, categoriile distincte de creante (ai caror detinatori voteaza separat) raman in principiu aceleasi: creante care beneficiaza de drepturi de preferinta, creante salariale, creante bugetare, creante ale creditorilor indispensabili si celelalte creante chirografare. Daca exista toate cele cinci categorii, planul va fi acceptat in conditiile in care minimum trei categorii (din care una defavorizata) si detinatorii a cel putin 30% din totalul valoric al masei credale isi exprima acordul in acest sens. Pentru a consulta varianta integrala a legii trimise la promulgare, click aici!
