Pe parcursul ultimelor luni am asistat la accelerarea presiunilor inflationiste, la nivel mondial, pe plan european si in sfera interna, evolutie influentata de factori precum:1. redinamizarea cererii interne pe masura redeschiderii economiilor in contextul procesului de vaccinare;
2. efectul baza, date fiind restrictiile introduse la momentul incidentei pandemiei coronavirus in martie 2020;
3. cresterea semnificativa a cotatiilor internationale la titei (in medie cu aproximativ 60% an/an in perioada ianuarie-mai) si alte materii prime;
4. amplele programe monetare neconventionale implementate de bancile centrale (activele FED au urcat cu peste 3,5 trilioane USD, iar cele ale BCE cu circa 3 trilioane euro de la debutul pandemiei, cu impact la nivelul preturilor activelor imobiliare si activelor financiare.
Astfel, in SUA (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de 20,9 trilioane USD in 2020) dinamica anuala a preturilor de consum (pe indicatorul PCE agreat de Rezerva Federala) a accelerat spre maximul din septembrie 2008 (3,58%) (componenta core in accelerare la 3,06%, cel mai ridicat nivel din iulie 1992).
De asemenea, in Zona Euro (principalul partener economic al Romaniei) dinamica anuala a preturilor de consum a accelerat de la 1,6% in aprilie la 2% in mai (maximul din octombrie 2018) (dar componenta core se mentine la un nivel redus 0,9%).
Subliniem faptul ca procesul de relansare economica post-pandemie din Zona Euro se desfasoara cu intarziere comparativ cu cel din economia americana, aspect care are impact inclusiv la nivelul evolutiei preturilor de consum. Totodata, se evidentiaza accelerarea semnificativa a asteptarilor cu privire la evolutia inflatiei pe termen mediu-lung: pe scadenta 10 ani la 2,47% in SUA (cel mai ridicat nivel din martie 2013), respectiv 1,48% in Germania (maximul din decembrie 2013).
In Romania ritmul anual al preturilor de consum (pe indicele armonizat UE) a accelerat de la 2,5% in martie la 2,7% in aprilie, cel mai ridicat nivel din februarie 2020 (componenta core la 2,5%, maximul din august 2020).
Cu toate ca au majorat prognozele pentru evolutia preturilor de consum din trimestrele urmatoare bancile centrale din lume se asteapta ca accelerarea recenta a presiunilor inflationiste sa fie cu caracter tranzitoriu.
Altfel spus, ritmul anual al preturilor de consum se va normaliza cel mai tarziu in 2023, dupa consumarea efectelor determinate de incidenta pandemiei si consecintele acestui soc sanitar exogen fara precedent la nivel mondial in ultimul deceniu.
Spre exemplu, prognozele publicate astazi de Banca Centrala Europeana indica perspectiva decelerarii dinamicii anuale a preturilor de consum din Zona Euro de la 1,9% in 2021 la 1,5% in 2022, respectiv 1,4% in 2023.
De altfel, aceasta perspectiva a unui soc inflationist tranzitoriu a determinat bancile centrale sa semnaleze ca nu se grabesc cu procesul de normalizare a politicii monetare (dupa implementarea unui grad record de relaxare in perioada recenta).
Nu in ultimul rand, tendinta descrescatoare pentru viteza de circulatie a banilor (la minime istorice in SUA) sustine aceasta ipoteza a socului inflationist tranzitoriu.
*** Articol realizat de dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania
